Românul care a decis să plece din ţară la 16 ani, după o vacanţă în Grecia. A început cu un post de chelner într-o cafenea, iar acum conduce o companie răspândită în trei ţări

Autor: Cristina Roşca Postat la 06 noiembrie 2019 2907 afişări

Românul care a decis să plece din ţară la 16 ani, după o vacanţă în Grecia. A început cu un post de chelner într-o cafenea, iar acum conduce o companie răspândită în trei ţări

Ionuţ Eriksen a plecat din ţară pentru prima dată atunci când avea 16 ani. O vacanţă în însorita Grecie avea să schimbe totul şi avea să-l poarte în diferite colţuri de lume pe cel care este astăzi CEO şi Managing Director al Eurodent, un lanţ de clinici stomatologice originar din Norvegia, dar extins şi în Ungaria şi în Danemarca.

„Am plecat la 16 ani (din ţară - n.red.) în Grecia, într-o vacanţă care a schimbat tot. Acolo am realizat că a venit momentul să încep o viaţă nouă fără să mă mai uit în urmă”, povesteşte chiar el. Şi-a continuat studiile, dar a şi lucrat ca ospătar într-o cafenea pentru a-şi asigura strictul necesar. După aceea, destinul a făcut să ajungă în Norvegia, după cum îşi aminteşte executivul român, unde şi-a continuat studiile universitare la Oslo.

„După înscrierea la Facultatea de Finanţe din Oslo, am urmat ca un curs firesc un masterat londonez, iar la sfârşitul anului 2005 am preluat postul de controlor financiar la compania de curierat şi logistică DHL.” După doar câteva luni a preluat însă o nouă poziţie, tot în Norvegia, conform profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. „Următoarea provocare a fost responsabilitatea financiară pentru construirea firmei de telefonie mobilă Lebara.” După alţi doi ani, a schimbat din nou domeniul şi a dat telecomul pe media, mai exact s-a angajat în cadrul uneia dintre cele mai mari edituri scandinave, Aschehoug, fondată în 1872. Aici a preluat poziţia de manager al departamentului financiar, după cum spune chiar el. „Acesta a fost impulsul care m-a determinat să-mi deschid şi firmă proprie de consultanţă, ce poartă numele de Eriksen Consulting. Actualul proiect de suflet, Eurodent, a intrat în viaţa mea după cinci ani de editură (în 2012 - n.red.).” Îşi aminteşte că atunci când a acceptat poziţia actuală – de CEO şi MD –, compania avea două clinici, ajungând astăzi la şapte unităţi, amplasate în Oslo, Bergen, Alta şi Trondheim în Norvegia, precum şi în Copenhaga (Danemarca) şi Budapesta (Ungaria), cu un total de peste 100 de angajaţi.

„La scurt timp după angajare au urmat astfel investiţii în domeniul construcţiilor, imobiliarelor şi recrutării de forţă de muncă.” În paralel cu poziţia în cadrul Eurodent, Ionuţ Eriksen este şi preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române. „Am un regim de viaţă foarte strict şi cu reguli bine definite şi nici nu aş putea altfel pentru că în orice business, de la un anumit nivel în sus, concurenţa este acerbă. Ca CEO pe liniile de business şi ca preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, factorul decizional şi delegările sunt cele mai importante: cum, când, unde, de ce.”

Astfel, programul executivului român începe în fiecare dimineaţă la ora 8:00 şi se termină uneori şi noaptea foarte târziu. „Motivaţia însă e mai importantă decât numărul de ore de muncă, mai ales atunci când dezvolţi un business şi vrei să rămâi în top, plus că eu cred foarte mult şi în puterea exemplului.” 

Uitându-se în urmă, recunoaşte că nu a cochetat niciodată până acum cu ideea de a se întoarce în ţară. Şi totuşi, admite că preferă să nu zică niciodată „niciodată“. Mai mult, vine des acasă, deşi acasă e pentru el acum în trei ţări diferite.

„Am urmat un parcurs ascendent şi în ceea ce priveşte proiectul de suflet ce uneşte România şi Norvegia, Camera de Comerţ Norvegiano-Română.” A început ca membru în board, apoi a ajuns vicepreşedinte şi acum preşedinte. „E ocazia mea de a promova România, aşa cum m-au învăţat anii de business: pragmatic şi eficient şi nu în ultimul rând cu încăpăţânarea unui originar născut aici care încă vede potenţialul ţării natale.” 

Când vine vorba de standardul ridicat de viaţă, de curăţenie, de sistemul educaţional sau de transportul în comun, Norvegia este un exemplu înalt funcţional, crede Ionuţ Eriksen. Pe de altă parte, ce au în comun cele două ţări în acest moment este frumuseţea incredibilă a naturii.

„Cu toate astea, nu am pierdut speranţa că se pot face lucruri şi în România, la standarde europene. Cu seriozitate maximă şi muncă foarte multă se poate ajunge în top. România încă are oameni incredibili, trebuie doar să le dăm o şansă să lucreze, un mediu sigur şi mai ales locul pe care îl merită, astfel încât să poată face lucrurile să meargă.” 

Dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România ar începe cu faptul că locuitorii sunt încă deficitari la capitolul punctualitate. Totodată, este nevoie de infrastructură dar şi de digitalizarea masivă a tuturor entităţilor de stat, a serviciilor publice, indiferent cum se numesc în România: de la birouri de taxe şi impozite la evidenţa populaţiei, sistemul de pensii, înregistrările oricărui tip de firmă.

De altfel, cel mai puţin dor din România îi este de birocraţia excesivă, ce duce la o ineficienţă maximă. Tot pe aceeaşi listă aminteşte infrastructura subdezvoltată. La polul opus, cel mai dor îi e de mama sa şi de câteva dintre felurile de mâncare gătite de ea.

În ceea ce priveşte o comparaţie între cele două ţări la nivel culinar, Ionuţ Eriksen începe cu cafeaua. „Ador cappuccino, care este asemănător la gust şi aromă în România şi în Norvegia. Despre scena culinară însă, aş dori să specific un detaliu care vorbeşte de la sine: Norvegia are cinci medaliaţi cu aur, trei medaliaţi cu argint şi trei medaliaţi cu bronz la Bocuse d’Or (una dintre cele mai importante competiţii culinare din lume - n.red.).” După Franţa – ţara unde are loc an de an acest concurs – Norvegia deţine locul 2 ca număr de medalii, adaugă el.

Deşi Norvegia îi oferă varietate şi preparate culinare pe gustul său, mâncarea pregătită de mama sa rămâne pe lista lucrurilor de care îi e dor când vine vorba de România. Un motiv în plus să revină mai des. „În acest moment, datorită Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, care a funcţionat ca un catalizator pentru relaţiile de afaceri dintre cele două ţări, s-au intensificat şi proiectele de cooperare ale companiilor române şi norvegiene. Într-un fel, consider că deja m-am întors şi sper ca munca depusă în cadrul Camerei să facă diferenţa”, conchide el.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.