Aluminiul a urcat la un maxim al ultimilor 13 ani la Londra, în condiţiile în care cererea este plină expansiune, dar o serie producători şi-au redus producţia din cauza crizei energetice.

Reducerea producţiei de aluminiu a afectat companii din China până în Europa şi riscă să ducă la o penurie a metalului industrial.

Preţurile au crescut cu până cu 3,3%, până la 3.236 de dolari pe tonă la Bursa de Metale din Londra, depăşind un maxim înregistrat în octombrie şi ajungând la cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Principalele materii prime, de la nichel la gaze naturale şi ţiţei, au crescut în ultimele luni, deoarece consumul a crescut puternic odată cu ieşirea lumii din pandemie, în timp ce oferta nu a ţinut pasul, relatează Bloomberg.

Aluminiul ar putea atinge un maxim istoric de peste 3.380 de dolari pe tonă. În condiţiile în care topitoriile din Europa se luptă cu o criză energetică, iar aprovizionarea chineză este ameninţată de o reapariţie a cazurilor de COVID.

Stocurile sunt la niveluri critic de scăzute. Goldman Sachs Group spune că industria este pe cale să epuizeze stocurile disponibile la nivel mondial până în 2023.

Şi în România criza energetică a afectat Alro Slatina. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţi urmând ca celelalte investiţii să fie amânate.

Pentru a atenua impactul asupra cifrei de afaceri a opririi temporare a producţiei celor trei hale de electroliză, Alro cumpără în prezent metal primar rece de pe piaţă.

În acest fel, compania intenţionează să menţină sau chiar să crească producţia de produse prelucrate, în timp ce pentru produsele din aluminiu primar mai puţin profitabile, producţia va fi ajustată.