♦ În 2021, importurile de gaze au acoperit 30% din consumul naţional. Anul acesta lucrurile ar putea sta la fel dacă vor fi condiţii similare de cerere, pentru că noul gaz din Marea Neagră abia va acoperi declinul de producţie estimat de OMV Petrom.

„Este oficial! Primele gaze din Marea Neagră au intrat astăzi (15 iunie-n.red.) în sistemul naţional de transport! Este vorba de gazele din perimetrul de la Midia, zăcământul Ana, exploatat de Black Sea Oil & Gas. Vom avea o cantitate de circa un miliard de metri cubi anual în plus. Ţara noastră a mai făcut un pas pentru a deveni independentă energetic“, a declarat Virgil Popescu, ministrul energiei, pe pagina oficială de Facebook, la scurt timp după ce americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) au anunţat, pe 15 iunie, intrarea primelor molecule de gaz nou din Marea Neagră în sistemul naţional de transport.

În realitate, cifrele de producţie dau puţine motive de bucurie, cel puţin pe termen scurt, dependenţa României faţă de importurile de gaze, în condiţiile în care cererea va fi la un nivel similar cu cel de anul trecut, urmând să fie tot de 30%. De ce?

„Anul acesta se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina“, au comunicat cei de la Black Sea Oil & Gas (BSOG).

Aceştia alături de partenerii de concesiune Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL au anunţat pe 15 iunie începerea producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport (SNT).

Cantităţile extrase vor fi cumpărate de ENGIE România în baza unui contract semnat în 2018 cu o durată de 10 ani.

Pe de altă parte însă, OMV Petrom, companie care asigură jumă­tate din producţia de gaze a României, şi-a bugetat la începutul acestui an o pro­ducţie de gaze naturale de 3,3 miliarde de metri cubi, în scădere cu 10,2% faţă de cele 3,7 miliarde de metri cubi extrase anul trecut.

Romgaz, celălalt mare pro­ducător de gaze, nu a anunţat încă ce producţie de gaze estimează să obţină anul acesta.

Astfel, în ciuda începerii producţiei din perimetrul Midia, la finalul anului sunt şanse mari ca importurile să reprezinte tot 30% din consumul intern de gaze, dacă cererea va rămâne la fel precum cea din 2021.

De altfel, datele Transgaz arată că în următorii zeci ani România va avea nevoie de toate cantităţile care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, inclusiv de cele din Neptun Deep, pentru a putea balansa scăderea producţiei de pe uscat şi pentru a elimina importurile de gaze.

MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi singurul proiect aflat în derulare astăzi. Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă subma­rină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcă­mântul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi ope­rată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 de kilometri care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor (STG) din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

„A fost un drum lung şi plin de provocări pentru a ajunge, în sfârşit, în acest moment important pentru ţară. Proiectul MGD a marcat o serie de premiere pentru România, toate realizate în timpul unei pandemii şi, mai recent, a unui conflict în Ucraina care ameninţa să afecteze operaţiunile din Marea Neagră“, a precizat Mark Beacom, directorul general al BSOG

„Rezultatul tuturor acestor eforturi este că Proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci şi deschide calea, poate chiar utilizând infrastructura proiectului nostru, altor proiecte de dezvoltare din platoul continental al Mării Negre aparţinând României.

„De asemenea, acest proiect lansează o serie de iniţiative de dezvoltare a energiei verzi, ceea ce face ca MGD să devină o infrastructură integrată de tranziţie energetică.“

BSOG, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de energie cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de dezvoltare a resurselor de gaze naturale. Potrivit celor mai recente estimări, investiţia în proiectul Midia s-a ridicat la 600 de milioane de dolari.