Banca Transilvania nu a înregistrat până acum nicio deteriorare vizibilă a calităţii portofoliului de credite ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, dar managementul avertizează că este prea devreme pentru concluzii şi că efectele unui şoc extern se văd în bilanţurile băncilor cu o întârziere faţă de momentul declanşării. Costul riscului se menţine la 70 de puncte de bază la nivel de bancă, sub nivelul bugetat.

 

Întrebarea a venit în conferinţa de prezentare a rezultatelor pe primul trimestru din partea lui Cristian Petre, manager de porfotoliu NN Pensii - cel mai mare investitor instituţional de la Bursa de Valori Bucureşti şi acţionar semnificativ al BT, cu o deţinere de 9,37% prin NN Group: a observat banca vreo schimbare în comportamentul clienţilor corporativi după izbucnirea războiului din Iran?

 

Cătălin Caragea, directorul general adjunct şi şeful departamentului de risc al băncii, a răspuns direct: „Răspunsul este nu. Nu am văzut deocamdată niciun efect advers în portofoliul nostru. Sincer vorbind, este şi prea devreme să vedem ceva în acest stadiu."

 

El a explicat mecanismul care amână vizibilitatea unui astfel de şoc în portofoliu. „De obicei, când un efect asupra unui portofoliu de credite devine vizibil, se vede cu un decalaj faţă de evenimentul declanşator. Şi, din discuţiile pe care le avem cu alţi investitori, este o chestiune de timing. Depinde de cât de lung va fi acest conflict - durata sa va crea o corelaţie directă cu efectul asupra portofoliului. Dar deocamdată, până în acest moment, lucrurile merg bine."

 

Concluzia implicită este că o rezolvare rapidă a conflictului ar limita impactul la zero, în timp ce o prelungire ar deschide un canal de transmisie spre calitatea creditelor - mai ales prin preţurile la energie şi lanţurile de aprovizionare. Banca recunoaşte această vulnerabilitate în raportul financiar, unde notează că războiul din Orientul Mijlociu „testează rezilienţa economiei globale", că suspendarea transporturilor şi avarierea infrastructurii energetice au dus la creşteri ale preţurilor la energie şi că o perioadă prelungită de preţuri ridicate „ar majora semnificativ costurile pentru mediul de afaceri şi ar alimenta inflaţia, cu efecte adverse asupra creşterii economice".

 

Scenariul pesimist folosit de bancă în modelele interne de estimare a pierderilor aşteptate din credit - căruia îi este alocată o pondere de 40% - presupune pentru 2026 o creştere a PIB de doar 0,6%, inflaţie de 9% şi un ROBOR la trei luni de 7,3%. Scenariul central, cu o pondere de 50%, mizează pe o creştere de 1,49% şi inflaţie de 6,74%. Scenariul optimist, cu 10%, proiectează 2,63% creştere şi 5,35% inflaţie. Aceste ponderi sunt nemodificate faţă de decembrie 2025.

 

A doua întrebare legată de risc a venit de la Steven Gorelick, reprezentând fondul american Firebird: ce trebuie să se întâmple pentru ca impactul asupra calităţii creditelor să depăşească nivelul de 1% la costul riscului?

 

Caragea a subliniat că distanţa dintre 70 de puncte de bază - nivelul actual - şi 100 de puncte de bază nu este mică, în ciuda aparenţei. „Pentru a vedea un efect de peste 1%, cred că ar trebui un impact pe două paliere. Unul este cel extern, care nu depinde de noi. Şi ar trebui să se coroboreze cu capacitatea noastră internă de a origina credite şi de a gestiona portofoliul existent. Deci ar trebui să fie un efect dublu. Unul îl controlăm - cum originăm creditele şi cum gestionăm portofoliul curent. Pe celălalt nu îl controlăm. Când amândouă merg în direcţia greşită, am putea vedea costul riscului depăşind 1%."

 

Directorul general Ömer Tetik a adăugat o perspectivă istorică. „Criza financiară din 2008-2009 a fost o lecţie bună pentru gospodării şi pentru firmele mici. Comportamentul de plată şi de economisire s-a schimbat după aceea. Costul riscului de peste 100 de puncte de bază l-am atins numai în perioada COVID. Ar trebui să fie un eveniment extrem de disruptiv. Şi în astfel de momente, guvernele, Uniunea Europeană şi alte organisme încep să găsească soluţii."

 

Tetik a remarcat că, în ciuda presiunilor inflaţiei şi a schimbărilor bruşte în relaţiile comerciale globale, clienţii BT „se descurcă foarte bine şi îşi respectă obligaţiile". El a atribuit parţial această rezilienţă unei normalizări a comportamentului de consum în România. „România a fost lider european la risipa alimentară şi la creşterea consumului. Acestea se normalizează acum, ceea ce creează şi un spaţiu de economisire pentru gospodării şi firme mici."

 

La 31 martie 2026, rata creditelor neperformante conform definiţiei EBA era de 2,55% la nivelul băncii, faţă de o medie a pieţei de 2,83% - un avantaj faţă de sector pe care banca îl menţine constant. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 174,57%, oferind un strat suplimentar de protecţie faţă de o eventuală deteriorare.