♦ BNR încearcă să determine băncile să crească dobânzile la depozite prin restrângerea lichidităţii din piaţa monetară ♦ În aprilie, deficitul de lichiditate din piaţa interbancară a fost de 13,5 mld. lei, aproape de recordul din martie, de 16,4 mld. lei ♦ Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 9 mld. lei în aprilie ♦ În ultimele luni populaţia şi companiile au început să lichideze depozitele în lei şi le-au majorat pe cele în euro ♦ Raportul credite/depozite este de sub 70%.

Creşterea dobânzilor la credite, pe măsură ce BNR majorează dobân­da-cheie, poate să frâneze împrumu­turile noi, respectiv aducerea de noi bani „în piaţă“ (românii restrângând volumul creditelor din cauza dobânzilor mari), în timp ce dacă băn­cile urcă dobânzile la depozite românii ar fi motivaţi să econo­misească mai mult în depozite bancare şi astfel sunt scoşi banii deja existenţi în piaţă, restrângându-se cererea de consum, obiectivul principal fiind scăderea inflaţiei, care s-a apropiat deja de 14% în aprilie.

Prin creşterea acestor dobânzi, s-ar facilita astfel transmisia politicii monetare pentru realizarea obiec­tivului principal, respectiv frânarea preţurilor de consum, a inflaţiei.

De altfel, BNR a menţionat în comunicatele din acest an (în care a anunţat majorarea dobânzii-cheie şi a dobânzilor la facilitatea de credit Lombard şi la facilitatea de depozit, precum şi controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară) că urmăreşte atât „ancorarea anticipaţiilor inflaţio­niste“, cât şi „stimularea econo­mi­sirii“ prin creşterea ratelor dobân­zilor bancare, în vederea scăderii inflaţiei.

„Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile“, se arată în comunicatul băncii centrale de după şedinţa de politică monetară din luna mai în care dobânda-cheie a fost majorată de BNR de la 3% la 3,75%.

BNR a majorat puternic progno­za pentru rata inflaţiei de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior. La acest nivel ridicat al inflaţiei dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

Pe de altă parte, dobânzile medii la depozite sunt apropiate de dobân­da-cheie sau chiar mai mici decât aceasta în cazul depozitelor sub 1 an.

Analizând evoluţia dobânzilor medii la depozitele noi la termen ale populaţiei cu scadenţa între 1 an şi 2 ani, inclusiv, în raport cu dobânda-cheie a BNR în ultimul deceniu, observăm că dobânzile la depozitele noi retail pentru această scadenţă au fost şi mai mari decât dobânda-cheie a BNR, dar şi mai mici, preponderent depăşind dobânda de politică monetară.

Însă, în timp ce în urmă cu un deceniu ecartul între dobânda medie la depozitele retail pe 1-2 ani şi dobânda-cheie era şi de 1,5-2 puncte procentuale, dobânzile la depozite fiind mai mari decât dobânda-cheie, în primele trei luni din 2022 dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei pe scadenţa de 1-2 ani a oscilat în jurul a 3%, cu un vârf de 3,3% în martie, depăşind cu doar 0,3-0,9 pp dobânda-cheie a BNR.

În cazul depozitelor retail noi cu scadenţa sub 1 an, dobânzile medii sunt mult mai mici, de-abia în martie trecând de 2%.

BNR încearcă să determine băncile comerciale să majoreze mai mult dobânzile la depozite, inclusiv prin restrâgerea lichidităţii din piaţa interbancară.

După ce în ianuarie şi februarie piaţa interbancară a fost pe excedent, în martie şi aprilie a ajuns pe deficit substanţial de lichiditate, iar†BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile comerciale.

În luna aprilie, deficitul de lichiditate a fost de 13,5 mld. lei, medie zilnică, aproape de nivelul record din martie, de 16,4 mld. lei. Finanţările de urgenţă Lombard luate de bănci de la BNR au depăşit 9 mld. lei în aprilie, iar împrumuturile repo au fost de 5,5 mld. lei.

Volumul mare împrumutat de bănci la facilitatea Lombard în aprilie şi în martie 2022 reflectă pe de-o parte faptul că deficitul de lichiditate s-a majorat la nivelul sistemului bancar, impunându-se şi o fluidizare a pieţei secundare a titlurilor de stat.

Dobânzile din piaţa interbancară au tot crescut începând din octombrie, depăşind 5%, fiind în continuare peste dobânda-cheie, care a urcat în luna aprilie la 3%, iar în luna mai la 3,75%.

BNR a decis să păstreze controlul ferm al lichidităţii din piaţa monetară, iar facilitatea de creditare (Lombard) este considerată instrumentul operaţional relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii. Când banca centrală vrea să ţină lichiditatea mai strâns şi nu mai organizează operaţiuni repo, băncile care au deficit de lichiditate sunt nevoite să se împrumute la Lombard.

Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru băncile care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.

Pentru a împrumuta bani la facilitatea de urgenţă Lombard pe o zi, bancherii au plătit în aprilie o dobândă medie mai mare, de 3,76%, faţă de 3,5% în martie, 2,61% în ianuarie şi 2,5% în decembrie 2021.

Comparativ, în cazul împrumuturilor băncilor de la BNR prin repo dobânzile sunt mai mici decât la Lombard. Rata medie a dobânzii la care sumele au fost oferite în aprilie 2022 la repo a fost de 2,74% în creştere faţă de 2,5% în martie şi 1,75% în ianuarie 2022 şi decembrie 2021.

„Trebuie să le luăm lichiditatea din piaţă şi băncile să umble vârtos după lichiditate şi să recompenseze deponenţii. Sunt 14 milioane de deponenţi, nu poţi să “i neglijezi“, a spus recent Mugur Isărescu, gvernatorul BNR, la lansarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a menţionat că BNR se gândeşte şi la deponenţii care fac economii la bancă şi care au fost penalizeţi câţiva ani “n condiţiile “n care dobânzile la depozite au fost foarte scăzute “n timp ce inflaţia a tot crescut. Dar, creşterea dobânzilor nu se poate face dintr-odată, a explicat guvernatorul BNR.

„Nu aş mai sta aici dacă nu aş avea speranţa că dobânda într-o perioadă rezonabilă de timp ñ trebuie să se resoarbă şocul creşterii preţurilor la energie şi şocul razboiului ñ şi vom vedea dobânzi real pozitive şi în România, inclusiv la depozite. Sunt bănci care dau, au ajuns şi peste ROBOR, au ajuns la 6%, în cazul unor clienţi care vin cu bani mai mulţi şi lucrează tare cu băncile spnând că pleacă cu banii. Pe măsură ce fenomenul de strângere a lichidităţii funcţionează dobânzile la depozite cresc.  Lumea crede că băncile comerciale sunt subaltern şi noi suntem Ministerul Băncilor şi îi chemam şi îi tragem de urechi. Nu. Aşa scrie în lege: sunt unităţi autonome, care urmăresc profitul. Îi mai certăm, îi mai ia domnul prim-vice (Florin Georgescu-prim-viceguvernator al BNR- n.red.) şi îi mai bmbăceşte din când în când, eu îi mai mângâi ca să fie un echilibru, şi asta este tot. Dar la ce reacţionează? Au reacţionat imediat când n-au mai găsit lichiditate. Au venit mai întâi la Lombard, acum e 4,75% faţă de 3,75%. Păi ce facem, şi-au spus ei, nu avem încotro? Şi nu mai trebuie să-i dăscăleşti, să-i tragi de urechi, să le ţii lecţii, nu. Părerea mea este că mai trebuie să îi mai strângem uşor cu cureaua şi o să vină cu dobânzile în sus. Aştept ca treptat-treptat să mergem spre dobânzi real pozitive“, a explicat Isărescu.

În ultimele luni populaţia şi companiile au început să lichideze depozite în lei şi le-au majorat pe cele în euro.

Depozitele în lei ale populaţiei au scăzut în luna martie cu 4,8% faţă de nivelul din februarie, soldul din bănci coborând la 156,8 mld.lei, potrivit datelor BNR. Concret, valoarea depozitelor românilor în lei s-a redus în a treia lună din acest an cu mai mult de 7,9 mld. lei comparativ cu soldul din februarie. Şi în luna februarie, lună care coincide cu declanşarea atacului Rusiei asupra Ucrainei, depozitele românilor în lei au scăzut cu 0,4% faţă de ianuarie, respectiv cu 727 mil. lei.

În luna martie şi depozitele companiilor în lei au intrat în declin, scăzând cu 0,2% faţă de februarie, respectiv cu 343 mil. lei, până la un sold de 141,7 mld. lei.

Pe total, depozitele în lei ale rezidenţilor, persoane fizice şi companii, cu o pondere de 62,4% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut în martie cu 2,7% faţă de luna februarie 2022, până la 298,5 mld. lei.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere a creditării.

Pentru finanţare, băncile s-au bazat în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Depozitele populaţiei în lei şi valută au o pondere de circa 60% din depozitele totale.

În timp ce depozitele în lei au fost în scădere, cele în valută au crescut în martie faţă de februarie.

Raportul între credite şi depozite la nivelul sistemului bancar a coborât sub 70% astfel că băncile au surplus în depozite faţă de volumul creditelor acordate astfel că nu sunt constrânse să dea dobânzi mai mari ca să atragă mai multe depozite.