Dupa indelungi negocieri, s-a ajuns la o formula in care kurzii detin presedintia tarii (prin Jalal Talabani, vechi opozant al regimului lui Saddam Hussein), siitii un post de vicepresedinte si pe cel de premier, iar sunitii un post de vicepresedinte si pe cel de lider al parlamentului. In ceea ce priveste negocierile pentru formarea guvernului, sunt de asteptat alte negocieri grele, intrucat kurzii - minoritari in Irak, dar dornici sa castige cat mai multa influenta politica - insista sa capete ministere-cheie, intre care si cel al petrolului, avand in vedere ca pe teritoriul din nord ocupat de ei se gasesc cele mai importante zacaminte de titei ale tarii. Noua impartire a puterii nu are cum sa convina insurgentilor suniti, care s-au straduit din rasputeri sa-si convinga coreligionarii sa boicoteze alegerile din 30 ianuarie si care ii considera pe siitii si kurzii proaspat investiti niste uzurpatori sustinuti de SUA si de Iranul siit. Astfel incat, intr-o incercare de a linisti spiritele, presedintele Jalal Talabani s-a hazardat sa propuna o amnistie a insurgentilor, pentru a le oferi "o sansa de integrare" in noul Irak democratic. Initiativa lui Talabani a fost insa rapid dezavuata de oficialii americani, prin vocea lui Donald Rumsfeld, seful Pentagonului. 

Micul conflict a fost suficient insa pentru ca in scena sa-si faca aparitia o instanta care pana acum a avut o prezenta mediatica destul de discreta: Asociatia Clericilor Musulmani, consiliul celor mai importanti clerici suniti (ulema) din Irak, constituit imediat dupa caderea regimului lui Saddam Hussein ca un soi de contrapondere la ofensiva religioasa declansata in acea perioada de majoritatea siita, asuprita in timpul lui Saddam. Asociatia s-a ilustrat pana acum prin interventii, uneori cu succes, pe langa insurgentii suniti pentru eliberarea diversilor ostatici luati de acestia. Acum, Asociatia l-a indemnat pe Talabani sa ignore recomandarile lui Rumsfeld si sa acorde amnistia promisa. 

Pe de alta parte, agentia Reuters a difuzat saptamana trecuta imagini cu negocieri duse la sediul Asociatiei de reprezentantii a doua tari cu ostatici in Irak - Pakistan si Romania. Comentatorii siiti considera ca mediatizarea unor astfel de negocieri are de fapt rolul de a construi o imagine favorabila a clericilor suniti, ca intermediari ai eliberarii de ostatici, pentru a ameliora in ochii coalitiei internationale imaginea acestui grup si a castiga astfel puncte pentru suniti in lupta pentru influenta politica. Mai ales ca, saptamanile trecute, unii dintre ulema au recomandat sunitilor sa se implice in viata politica a Irakului post-Saddam, gest interpretat ca o disociere fara precedent a clericilor fata de pozitia insurgentilor radicali.