Istoria preţurilor apartamentelor din Bucureşti. Cât costa un apartament în anul 1990 şi cât a ajuns să coste acum, după peste 30 de ani

Autor: Alexandra Cepăreanu Postat la 25 august 2020 41377 afişări

Istoria preţurilor apartamentelor din Bucureşti. Cât costa un apartament în anul 1990 şi cât a ajuns să coste acum, după peste 30 de ani

Piaţa imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piaţa de profil, în urma acestora modelându-se şi piaţa imobiliară locală. 

Provocările şi evenimentele cu impact asupra domeniului imobiliar au apăsat cel mai tare acceleraţia în dreptul preţurilor, motiv pentru care în intervalul 1990 – 2020 preţurile apartamentelor din Bucureşti au cunoscut o creştere spectaculoasă, iar statutul de proprietar a devenit tot mai greu de atins pentru anumite categorii de persoane, spun reprezentanţii platformei Anunţul.ro, administrată de compania Anunţul Telefonic, cu afaceri de peste 8 milioane de lei la finalul anului 2019.

Achiziţiile de apartamente de către locatari, în primii ani de după 1990, retrocedările de terenuri şi imobile, toate au adus pe piaţa imobiliară valori noi şi astfel s-a născut ceea ce numim astăzi „piaţă imobiliară”, au spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN reprezentanţii Anunţul Telefonic, publicaţie de profil care a luat naştere la jumătatea anului 1990. „În primii 15-18 ani piaţa imobiliară a tot crescut, natural, pe fondul cererii tot mai mari de locuinţe, până când a ajuns la bula imobiliară din 2008, când a atins un vârf financiar încă neegalat până astăzi”, transmit oficialii companiei.

De asemenea, înainte de 1990, în Bucureşti nu erau mulţi proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau, majoritatea fiind chiriaşi, astfel că, în acea perioadă majoritatea anunţurilor publicate în ziarul Anunţul Telefonic erau pentru schimburi sau închirieri.

„La rubrica «imobiliare» se făceau mai degrabă schimburi sau preluări de contracte, şi nu vânzări-cumpărări. De la început, Anunţul Telefonic a fost ziarul oamenilor care au avut ceva de vândut, cumpărat, închiriat sau căutat loc de muncă/consoartă. De aceea, la început au predominat anunţurile persoanelor fizice care îşi ofereau apartamentele spre vânzare şi închiriere. În timp, pe măsură ce piaţa imobiliară au apărut tot mai des anunţurile agenţiilor imobiliare sau ale dezvoltatorilor imobiliari.” În prezent, pe parcursul unui an, perioadele cu creştere de 10-15% a numărului de oferte disponibile sunt în lunile februarie-martie şi toamna, în intervalul 15 septembrie – 15 noiembrie.

Însă, printre cele mai notabile diferenţe observate în timp au fost înregistrate pe segmentul preţurilor. „Spre exemplu, preţul unui apartament care a stagnat în prima decadă a crescut constant între 2002 şi 2008 de până la zece ori, deşi dimensiunile, dotările şi utilităţile la apartamentele muncitoreşti din anii 2000 nu difereau fundamental faţă de anii 1990.”

Garsonierele din majoritatea cartierelor muncitoreşti, precum Titan, Rahova, Colentina, Tineretului, au avut o creştere similară, începând din 2002-2003 până în vârful crizei din 2008, apoi preţurile au scăzut abrupt până la jumătatea valorilor, menţinându-se la acelaşi nivel cu fluctuaţii sus-jos în ultimul deceniu, potrivit informaţiilor oferite de platforma Anunţul.ro.

 „Spre exemplu o garsonieră în Titan costa în jur de 7.000 de euro în 1990, în jur de 8.000 de euro în 2002, ajunsese la 27.000 în 2006 şi la aproape 66.000 în 2008. În 2020 se vinde cu aproximativ 42.000 de euro. O evoluţie mai rapidă şi mai spectaculoasă au avut garsonierele în Băneasa, care în 1990 se vindeau cu 6.000 de euro, în 1992 preţul a ajuns la 12.000, la 42.000 de euro în 2001 şi la 89.000 în 2004 după care preţurile au scăzut abrupt la 56.000 în 2005 şi la 37.000 în 2008. Practic Băneasa a cunoscut criza cu câţiva ani înainte de 2008.”

Apartamentele cu 2 camere au avut evoluţii similare în perioada 1990 - 2020, indiferent de cartiere, au diferit doar preţurile. Astfel, dacă un apartament cu 2 camere în Titan se vindea în 1990 cu 11.000 de euro, în 2003 ajunsese la 25.000 de euro, „în 2008 aproape atingea suta de mii de euro. Iar în prezent, un apartament cu două camere se vinde cu 64.000 de euro”.

 „În cartierul Aviaţiei, în nordul oraşului, dar şi în centru, la Piaţa Unirii, apartamentul cu două camere a pornit de la 16.000 de euro, a ajuns la 150.000-160.000 în 2008, iar azi se vinde cu 95.000-115.000 de euro, dar preţurile sunt în creştere de câţiva ani. Colentina şi Militari au urmat exemplul Titanului.”

Apartamentele cu 3 camere se vindeau în 1990 cu 16.000 de euro în Titan sau Drumul Taberei şi cu 21.000 -29.000 de euro în Aviaţiei şi Unirii. În 2005 deja aceste preţuri se dublaseră, iar în 2008 un apartament cu 3 camere costa 123.000 de euro în Titan, 95.000 în Drumul Taberei, 193.000 în Aviaţiei şi 213.000 în Unirii. În prezent se vând cu 70.000 -83.000 în Drumul Taberei şi Titan şi 144.000 -158.000 de euro în Aviaţiei şi Unirii.

Pe parcurs s-au dezvoltat tot mai multe proiecte rezidenţiale noi, care ofereau alternative la vechile apartamente comuniste, iar în ultima decadă s-a dezvoltat tot mai mult şi segmentul imobiliar de lux, care oferă spaţii mai mari, dotate cu noile tehnologii, „iar astăzi, practic poţi găsi pe piaţa imobiliară de la Bucureşti locuinţe de lux la preţuri de milioane de euro, la fel ca în alte metropole ale lumii.”

Spre exemplu, în 2019 şi 2020, vor fi livrate peste 25 de ansambluri rezidenţiale cu minimum 200 de apartamente fiecare, conform datelor Coldwell Banker. De asemenea, în 2018 se aflau în construcţie aproximativ 25 de proiecte care aveau programată livrarea a minimum200 de locuinţe fiecare, comparativ cu 13 proiecte în 2017, anual, în Bucureşti şi împrejurimi livrându-se în medie 10.000 de locuinţe noi, potrivit aceleiaşi surse.

În ceea ce priveşte impactul pandemiei de COVID-19 în sectorul de profil, reprezentanţii publicaţiei Anunţul Telefonic spun că statisticile arată o „evoluţie pe ultimele luni cu o uşoară scădere a preţurilor - în jur de 1.000 de euro/unitate, în martie-aprilie-mai, dar care încep să-şi revină din iunie încoace.

Preţurile au rămas oricum la nivel ridicat comparativ cu anul trecut spre exemplu, când o garsonieră costa 41.000 de euro, iar acum se vinde cu 43.000 de euro. Interesant ni se pare că în primele luni în care s-a reluat activitatea mai intens pe zona imobiliară (iunie şi iulie) am identificat o creştere cu aproximativ 50% a numărului de oferte de închiriere garsoniere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în luna iunie chiar au fost cu 73% mai multe anunţuri de acest tip. De asemenea acest comportament s-a regăsit şi la categoria de închirieri apartamente cu două camere, unde creşterea a fost de circa 30% în ce priveste numărul de oferte disponibile”, au transmis oficialii publicaţiei Anunţul Telefonic.

Aceştia spun că au constatat o scădere a numărului de anunţuri în aceste luni, în care am funcţionat doar cu site-ul, fără ziar - în perioada martie-mai, însă acest trend s-a schimbat începând cu reapariţia ziarului şi cu ridicarea stării de urgenţă.

 „În luna iulie, de exemplu, numărul de anunţuri de imobiliare, vânzări şi închirieri, a fost de peste 75.000, faţă de 58.000 anunţuri publicate în februarie 2020, o situaţie apropiată de luna iulie 2019, când aveam peste 80.000 de anunţuri.

Deci, aparent piaţa revine la normal. Din discuţiile avute cu colaboratori de-ai noştri, dezvoltatori imobiliari, aceştia nu au întrerupt lucrul în perioada pandemiei, iar veştile despre continuarea programului Prima casă şi chiar majorarea plafonului sunt îmbucurătoare pentru ei. După un scurt recul în perioada stării de urgenţă, piaţa imobiliară pare să se fi dezgheţat, dar va fi cu siguranţă influenţată şi ea de o eventuală criză economică ulterioară. În fond pandemia nu s-a terminat. Să trecem cu bine peste acest capricios 2020 şi mai vedem ce ne rezervă 2021.”

De asemenea, reprezentanţii publicaţiei de profil consideră că „chiar dacă pe alocuri pare să fie depăşit de Cluj, Bucureştiul rămâne totuşi capitala şi cel mai mare oraş al ţării, cu un potential de creştere şi dezvoltare încă neatins. E nevoie de o dezvoltare a oraşului pe orizontală, cu înglobarea în mult dorita zonă metropolitană a unor comune şi orăşele limitrofe, în care deja sunt zeci de dezvoltări imobiliare şi în care locuiesc mulţi bucureşteni care muncesc şi fac naveta zilnic în oraş. Acesta va fi cu siguranţă pasul necesar pentru o metropolă europeană şi va ajunge la un moment dat şi Bucureştiul acolo.

Foto / Marius Spita / Unsplash

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.