"Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari", a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.

În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 "a ieşit din discuţie", însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.

Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă "total neatractivă", mai scrie cotidianul american.

BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.

Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.