Purtatoarea de cuvant a FMI, Caroline Atkinson, s-a ferit sa comenteze pe marginea riscurilor de contagiune derivate din relatiile bancilor irlandeze cu cele din alte tari, spunand doar ca PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din economia zonei euro, insa bancile irlandeze au active care inseamna 400% din PIB-ul tarii, iar portofoliul de active toxice nu numai ca n-a fost curatat, dar apare acum chiar mai mare decat la debutul crizei din 2008.

Numai Anglo-Irish Bank si Bank of Ireland, confruntate cu retrageri de depozite de 20 de miliarde de euro, ar avea nevoie de noi injectii de capital din partea statului de 15 miliarde de euro, insa valoarea pachetului de imprumut de la UE si FMI ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro, conform presei irlandeze, bani ce ar urma sa provina din mecanismul de sustinere de 440 de miliarde constituit in primavara de UE si FMI pentru eventualitatea unei noi crize de tip grecesc. Iar daca e sa-l credem pe presedintele Traian Basescu, lucrurile nu se vor opri aici, asa incat dupa Grecia si Irlanda vor mai urma inca doua tari cu probleme similare, dintre care una se anunta a fi Portugalia. Presedintele considera ca si Romania va fi afectata de acutizarea crizei in Irlanda - "mai putin decat statele din zona euro, dar in mod categoric da, din punctul de vedere al credibilitatii UE".

"Nu e nicio indoiala ca se va ajunge la un acord de ajutor financiar pentru Irlanda, posibil in cursul saptamanii viitoare, iar aceasta speranta sustine euro", a declarat Derek Halpenny, analist la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ, comentand faptul ca euro si-a revenit simtitor de la minimul ultimelor saptamani, atins marti (1,344 dolari), ajungand la 1,366 dolari. Pietele vad in sustinerea Irlandei cu bani de la UE si FMI o reducere a riscurilor de contagiune catre tari ca Portugalia si mai ales Spania, dupa speculatii ca daca problemele bancilor si ale deficitului de finantare s-ar manifesta si in Spania, economie cu pondere importanta in zona euro, atunci insasi zona euro ar fi in pericol sa se destrame.