Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 22 noiembrie 2010 22 afişări

Irlanda a devenit, duminica, a doua tara din zona euro care cere un imprumut de la UE si ai FMI pentru a depasi criza bancara, dupa Grecia, desi pretul salvarii va fi mai mic – 80-90 miliarde de euro, fata de 110 miliarde de euro, cat au oferit in primavara liderii eurozonei pentru Grecia.

Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea fata de "stabilitatea financiara" a Irlandei, fara a mentiona insa vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de "circa 80-90 de miliarde de euro".

Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au facut necesara interventia statului cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare, ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la 23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9 miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate 19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor teste suplimentare de solvabilitate.

Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo, indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de finantare pana la un nivel prohibitiv - Portugalia sau Spania.

Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa reactia Google, al carei director pentru Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca "orice masura care afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului pe profit, conteaza foarte mult pentru Google". Compania are interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea imprumutului.

Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o "guvernare FMI", cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale periodice ale mersului finantelor publice. "Nici FMI, nici populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam finantele publice", a declarat Cowen.

Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro, la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

- credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro, oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul special de investitii (SPV - special purpose vehicle) si garantate proportional de statele eurozonei, in baza unui acord interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine prea ridicat.

- o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro, alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada 2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in 2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele monitorizarii acestora.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/irlanda-a-cedat-cere-ajutor-de-la-ue-si-fmi-suma-probabila-80-90-miliarde-de-euro-7737224
7737224
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.