Din 2014 uleiul de măsline trebuie prezentat pe o masă de restaurant doar într-o sticlă ambalată în fabrică şi prevăzută cu un dispozitiv antipicurare şi care previne reumplerea, sticlă etichetată conform standardelor industriale europene. Recipientele care pot fi umplute, dar şi cumpărarea uleiului produs artizanal, în mici afaceri de familie, vor fi interzise.

Criticul culinar Sam Clark, proprietar al unui restaurant londonez, spune că nu va renunţa nici la furnizorul său din Spania şi nici la modalitatea tradiţională de servire a uleiului. El crede că măsura ar putea afecta activitatea micilor fermieri şi va accelera dispariţia modurilor tradiţionale de producere şi vânzare a hranei, totul în favoarea marilor producători industriali.

Comisia Europeană pune interdicţia pe seama igienei şi a nevoii de a proteja "imaginea uleiului de măsline" şi invocă nevoia oamenilor de a fi informaţi. "Consumatorii nu sunt proşti, ei sunt primii care îşi dau seama când sunt înşelaţi", replică Sam Clark.

"Este 1 aprilie?", a întrebat retoric Martin Callanan, parlamentar european. "Commisia nu are ceva mai bun de făcut, cu un euro în criză, o încredere la pământ şi o economie care abia se târăşte, decăt să se ocupe de sticlele de ulei?  Ar trebui să caute moduri de a reduce ambalajele inutile", a adăugat Callanan.