În faţa celor mai mari turbulenţe economice şi incertitudini de decenii, băncile centrale est-europene au lansat acţiuni disperate şi surprinzătoare. Polonia a dus dobânzile aproape de zero

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 25 iunie 2020 108 afişări

În faţa celor mai mari turbulenţe economice şi incertitudini de decenii, băncile centrale est-europene au lansat acţiuni disperate şi surprinzătoare. Polonia a dus dobânzile aproape de zero

Criza economică provocată de pandemie a forţat puternica Bancă Centrală Europeană să-şi testeze până la limite capacitatea de apărare a euro şi a credibilităţii. Nici pentru băncile cen­trale est-europene, ale căror politici sunt influenţate de ce se întâmplă în zona euro şi care au de protejat propriile economii şi monede, viaţa nu este mai uşoară.

Banca naţională a Ungariei a surprins zilele acestea relaxând, printr-o reducere surprinzătoare la cel mai scăzut nivel din istorie a dobânzii de referinţă, o politică monetară considerată deja una dintre cele mai relaxate din regiune.

La fel de surprinzătoare a fost plecarea din conducerea instituţiei a arhitectului acestei politici foarte laxe. Dobânzile mici încurajează creditarea, dar acutizează o problemă pe care Ungaria o are de mult timp: deprecierea forintului. În Cehia, unde problema este opusul, adică tendinţa de apreciere a coroanei, viceguvernatorul băncii centrale a semnalat că instituţia va lăsa dobânzile în pace până la toamnă după o serie de tăieri rapide - o reacţie „feroce“ la criză, după cum a descris-o oficialul.

Banca şi-a făcut o reputaţie din a-i ţine în şah pe cei care speculează pe cursul de schimb al coroanei. În Polonia, banca centrală a reacţionat la şocurile pandemiei prin lansarea unui program nelimitat de achiziţii de active şi coborând în mai dobânda de politică monetară aproape de zero. Dar de atunci persistă o îngrijorare: zlotul este prea puternic. Instituţia ar prefera ca moneda poloneză să fie mai slabă în timpul pandemiei. O monedă slabă ajută economiile exportatoare făcând exporturile mai ieftine pe pieţele internaţionale. Un oficial al băncii centrale a sugerat că a venit timpul ca instituţia să cumpere şi acţiuni, nu doar obligaţiuni.

Forintul ungar a continuat ieri să se deprecieze după ce reducerea „simbolică“ surprinzătoare de marţi a dobânzii de politică monetară din Ungaria de la 0,9% la 0,75% a trimis moneda la minimul ultimei luni. Banca centrală nu mai efectuase o astfel de manevră din mai 2016, după cum a remarcat Reuters. Analiştii mi­zau pe o majorare a dobânzii care ar fi ajutat forintul să se stabilizeze după căderea serioasă din acest an. Con­ducerea băncii şi-a explicat decizia printr-o „ajustare fină“ în sprijinul „stabilităţii preţurilor şi re­ve­nirii economice“. Un motiv principal al reducerii do­bân­zii sunt „efecte dezinflaţioniste puternice“. De ase­me­nea, au explicat oficialii instituiţiei, creşterea eco­nomică din acest an „este probabil să fie mai slabă decât s-a anticipat“. Ei au insistat însă că economia şi-ar putea relua creşterea anul acesta dacă revenirea va fi în formă de „V“ şi va începe în a doua jumătate a anu­lui. PIB-ul a urcat cu 2,2% în primul trimestru, însă ban­ca centrală se aşteaptă la un picaj de -7% în tri­mestrul doi.

Diminuarea dobânzii a venit după demisia surprinzătoare a viceguvernatorului Marton Nagy, care va deveni în schimb consilier economic al premierului, scrie media locală. Astfel, guvernul premierului Viktor Orban pare să fi dus până la capăt o rocadă: Gyorgy Matolcsy, ministru de încredere al lui Orban şi creierul multora dintre măsurile economice neconvenţionale ale acestuia, conduce banca naţională, în timp ce Nagy, arhitectul măsurilor neconvenţionale de relaxare a politicii monetare a băncii centrale, a ajuns în anturajul premierului. Nagy, care a lucrat timp de 18 ani la banca centrală, nu a comentat mutarea.

Reducerea dobânzii în Ungaria urmează unor măsuri similare luate în Cehia, Polonia şi România. În Cehia, cea mai matură economie est-europeană, vice­guver­natorul Marek Mora a explicat că ce este mai greu din această recesiune încă nu a trecut, însă banca centrală a făcut suficient prin reduceri rapide de do­bândă. De aceea, politica monetară poate fi îngheţată pe timpul verii. „Am fost feroce. Cred că viteza şi forţa cu care am acţionat ne-au creat spaţiu pentru a putea aştepta cel puţin până la toamnă, presupunând că lucrurile decurg oarecum normal“, a spus Mora.

Banca centrală a redus dobânda de politică monetară în trei reprize începând cu martie, cu 200 de puncte de bază, aducând-o la 0,25%. Până la 0 ar mai fi o singură mutare standard. Mora a atenţionat că drumul de revenire va fi lung şi accidentat şi că scenariul de bază al băncii centrale, acela că economia, dependentă de exporturi, se va contracta cu -8% anul acesta, pare să fie corect. Banca are în arsenal mai multe instrumente de stabilizare economică, cum ar fi intervenţii pe cursul de schimb, dobânzi negative, achiziţii de active, controlul curbei yieldurilor şi creditare pentru bănci.

Instituţia a folosit intervenţiile pe cursul de schimb pen­tru a asigura condiţii de relaxare monetară în 2013-2017, notează Reuters, însă această politică s-a dovedit a fi controversată şi a umflat rezervele valutare de trei ori. În trimestrul doi al acestui an, coroana a urmat în ma­re parte traiectoria prevăzută de banca centrală şi acum este cu 3% mai slabă decât era înainte de pan­de­mie.

Guvernatorul Jiri Rusnok a avertizat luni că reducerea şi mai mult a dobânzilor ar putea afecta stabilitatea sectorului financiar.

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a coborât dobânda de bază la 0,1% în mai, la doar un pas de teritoriul negativ. Însă mai mulţi membri ai consiliului monetar au dat asigurări că se opun puternic dobânzilor negative şi că nu văd rostul relaxării şi mai mult a politicii monetare, după cum au remarcat analiştii de la ING. Principala îngrijorare a băncii centrale este cursul de schimb al zlotului, care a rămas „relativ puternic“ în pofida relaxării, ceea ce ar putea încetini revenirea economică. Analiştii cred că dobânzile au atins deja punctul cel mai de jos, cel puţin în actualul ciclu de politică monetară.

În schimb, banca ar putea recurge la alte instrumente. Programul de achiziţii de active nou lansat - în special obligaţiuni de stat şi alte datorii „ este aşteptat să atingă 8-10% din PIB în decembrie. Însă unul dintre membrii consiliului guvernator a spus că a venit momentul ca banca naţională să includă acţiunile în programul de achiziţii de active. Guvernul estimează că economia se va comprima cu 10% în trimestrul doi. Banca centrală a avertizat că revenirea ar putea fi frânată de salariile mai mici, de incertitudinile legate de efectele pandemiei, dar şi de „lipsa de vizibilitate a direcţiei cursului de schimb al zlotului în raport cu şocurile pandemiei şi măsurile de relaxare“. De la începutul anului, moneda poloneză a pierdut 4% în raport cu euro şi 3,7% în raport cu dolarul. În luna mai, zlotul s-a apreciat cu peste 2% faţă de euro, depăşind astfel coroana şi forintul. În acest context, dacă zlotul se întăreşte şi mai mult, analiştii nu exclud intervenţii verbale din partea băncii centrale sau chiar intervenţii pe piaţa valutară.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
polonia,
dobanzi,
actiuni
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Ufuk Tandoğan, CEO al Garanti BBVA România, despre cina ideală: „În trecut, pentru această întrebare mi-aş fi luat timp să trec în revistă câţiva dintre autorii sau artiştii mei preferaţi, lideri care m-au inspirat sau laureaţi ai premiilor Nobel. Acum..." Ufuk Tandoğan, CEO al Garanti BBVA România, despre cina ideală: „În trecut, pentru această întrebare mi-aş fi luat timp să trec în revistă câţiva dintre autorii sau artiştii mei preferaţi, lideri care m-au inspirat sau laureaţi ai premiilor Nobel. Acum..."
Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.