In drum catre „validare“

Postat la 29 martie 2006 1 afişăre

La sfarsitul anului trecut, Ioana Filipescu a parasit functia de director al departamentului de Corporate Finance al KPMG pentru a prelua sefia pe Romania a Raiffeisen Financial Advisers, divizia de investment banking a grupului Raiffeisen. Tinta? Normal, cat mai multe dealuri.

La sfarsitul anului trecut, Ioana Filipescu a parasit functia de director al departamentului de Corporate Finance al KPMG pentru a prelua sefia pe Romania a Raiffeisen Financial Advisers, divizia de investment banking a grupului Raiffeisen. Tinta? Normal, cat mai multe dealuri.

 

BUSINESS Magazin: De la o pozitie sigura, aceea de director al Departamentului de Corporate Finance, si o valoare confirmata in KPMG, la o functie aproape similara, dar unde va fi mai mult de construit, la Raiffeisen? De ce? Considerente financiare sau "provocari" profesionale?

 

Ioana Filipescu: Atunci cand nu esti "esalonul unu", fiind totusi top management - dar cu o componenta profesionala mult mai puternica decat cea administrativa, poti avea momente de indoiala cu privire la "vizibilitatea" ta profesionala.  Cand se mai intampla sa lucrezi pentru o entitate ale carei nume si reputatie transcend cu mult granitele pietei locale, inevitabil vine un moment in care vrei sa-ti afirmi identitatea profesionala si intr-un fel incerci sa obtii o "validare" a pietei. Acea "provocare" despre care ma intrebati...

 

Atunci cand am inceput sa lucrez pentru KPMG, firma era deja prezenta in Romania de peste 5 ani, imaginea sa fiind deja consolidata aici. Contributia mea a constat in a demonstra ca exista o piata de Corporate Finance in Romania si de a promova imaginea KPMG de jucator important in domeniu, pe aceasta piata. Cred ca obiectivele mele profesionale din acest punct de vedere au fost atinse.

 

Oferta primita din partea Raiffeisen Investment a sosit intr-un moment de maturitate profesionala in care imi doream mai multa vizibilitate dar si o noua experienta, si anume componenta manageriala. Nu a fost de neglijat nici "fascinatia" pe care bancile de investitii o exercita asupra oricarui profesionist din domeniu.

 

RFAR a intrat intr-un mic "con de umbra" in ultimii doi ani, dupa sfarsitul perioadei de glorie a privatizarilor APAPS? De ce si cum aveti de gand sa schimbati aceasta situatie?

 

Nu sunt neaparat de acord cu dumneavoastra... Sigur, RFAR a avut perioade de vizibilitate mult mai mare. Creata in 1996, a cunoscut o dezvoltare atunci cand Raiffeisen Bank nu era nici pe departe atat de vizibila si nici atat de puternica in Romania. Lucrurile au evoluat si am asistat in parte la un transfer, firesc cred eu, de vizibilitate. Sunt de acord ca perioada privatizarilor masive a trecut, si desi vor mai aparea cateva privatizari mari in anii ce urmeaza, o banca de investitii nu poate "trai", nu-si poate baza business planul pe acestea. Strategia noastra centrata pe sectorul privat va fi bazata pe contextul general de "revenire" a pietei de M&A (fuziuni si achizitii - n.r.), dar si pe cresterea economica sustinuta a ultimilor ani pe care o anticipam sa se mentina in perioada urmatoare. Argumentele sunt multiple, de la consideratii "macro", cum ar fi cele legate de perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, pana la atingerea maturitatii de catre companiile infiintate sau privatizate in anii anteriori.

 

Piata consultantei din Romania este acum ingrata pentru firme precum RFAR. La dealurile foarte mari intra giganti precum CSFB, Citibank, JP Morgan, la cele mici sau chiar medii nu se fac suficienti bani. Cum vedeti evolutia in urmatorii ani?

 

Inca o data va voi contrazice ! Deal-urile la care bancile de investitii din primul pluton conduc detasat sunt asa-numitele "vanilla debt", avand caracteristicile de a fi concurentiale, generatoare de fee-uri nu prea mari dar profitabile prin volum si prin accesabilitate sau potential de a fi replicate. Pe piata deal-urilor medii, tipic M&A, acesti "monstri sacri" ai domeniului sunt mai rar prezenti, in special in Romania, unde nici unul nu are o prezenta permanenta.  Profitabilitatea ar fi drastic diminuata de costurile unor operatiuni pe piete pe care acestia nu le cunosc in amanunt si in care ar trebui sa subcontracteze. Aceasta si prin prisma limitarilor structurale ale pietei romanesti de M&A, care se afla preponderent in categoria 50-100 de milioane de euro, mai degraba decat pe treapta 100 plus. Cu toate acestea, experienta mea personala este ca la tranzactii de 50 de milioane se pot incasa fee-uri foarte interesante.

 

Concurenta pe consultanta de fuziuni si achizitii va scadea sau va creste in urmatorii ani? De ce?

 

Sigur, in pas cu piata de M&A, este de presupus ca si concurenta in oferta serviciilor pe aceasta piata va creste. Pe de o parte, este de mentionat ca jucatorii existenti pe piata au acum, in marea lor majoritate, echipe deja formate si experimentate, rezultat al investitiilor anilor trecuti. Pe de alta parte, sigur, bancile de investitii mari vor avansa in aceste piete, ca o reactie fireasca, investind din aproape in aproape, geografic. Ei sunt deja prezenti pe piete mai dezvoltate cum ar fi Polonia sau Ungaria. Toti insa vor fi animati de anticiparea intensificarii schimburilor cu tari ale Uniunii Europene si de penetrarea masiva a companiilor mari din aceste piete, asteptate sa contribuie la consolidarea progresiva a sectoarelor economice.

 

In final, toate acestea sunt lucruri bune, in general competitia nu poate avea decat efecte benefice asupra pietei. Obliga insa jucatorii la calitate si la diferentiere permanenta!

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
In drum catre „validare“
/actualitate/in-drum-catre-validare-977746
977746
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.