Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 35% anul trecut, la 17,9 miliarde de lei, pe fondul restricţiilor impuse de pandemie, iar pierderile cumulate ale companiilor active în acest sector s-au triplat, la 2,3 miliarde lei, faţă de 710 milioane lei în 2019, arată o analiză realizată de platforma Termene, pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.

Practic,  doar industria de evenimente, grav afectată de pandemie, a înregistrat o scădere mai mare decât operatorii din HoReCa, cu un declin total de 38% în 2020 faţă de 2019.

În acelaşi timp, numărul de angajaţi din hoteluri şi restaurante s-a redus de la 186.000, la finele lui 2019, la 150.000, o scădere de 19%.

În cazul companiilor care au terminat anul 2020 pe plus, profitul net cumulat la nivel de industrie a scăzut cu 46%, la 2,49 miliarde de lei, de la 4,6 miliarde lei cu un an înainte.  

Industria ospitalităţii este sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere a pierderilor nete în anul 2020, de 220%, fiind urmată de industria de evenimente (creştere a pierderilor nete cu 169% în 2020 faţă de 2019) şi de sectorul informaţiilor şi al comunicaţiilor (81%), potrivit analizei Termene. 

“Am procesat datele disponibile în platforma Termene.ro, pe baza bilanţurilor depuse de companii, şi avem deja primele concluzii relevante statistic despre impactul pandemiei asupra mediului de business românesc. Vestea proastă este că avem domenii de activitate şi companii care au fost lovite puternic de pandemie. Spre exemplu, după un an în care s-a vorbit despre scăderi cuprinse între 20% şi 70% în HoReCa, acum vedem cu adevărat că hotelurile şi restaurantele au avut în 2020 încasări mai mici cu 35% faţă de 2019”, a declarat Adrian Dragomir, co-fondator al Termene.ro.  

În acest context dificil, companiile din domeniu au încercat să se adapteze şi să ofere noi servicii, precum cele de delivery, soluţii care leâau ajutat pe multe dintre ele să se menţină pe linia de plutire. În timpul pandemiei, 47% din vânzările restaurantelor a fost generată de servicii de delivery.  

  Datele sunt confirmate şi de un studiu realizat de Hospitality Culture Institute, care arată că valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită şi băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri şi supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari oraşe din ţară (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Braşov) s-a ridicat anul trecut la 10,2 miliarde de lei, o scădere de 29%. Cele cinci oraşe reprezintă 60% din totalul pieţei, ceea ce duce industria ospitalităţii la o valoare de 17 miliarde de lei în anul 2020.  

De asemenea, industria HoReCa are o contribuţie semnificativă la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori de materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje. 

Conform organizaţiei patronale HORA şi membrilor Alianţei Pentru Turism (APT), aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%, impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%, impact financiar indirect (furnizori şi investiţii) – 0,74%. 

Ca soluţii de revenire din criză, Guvernul a pus în dezbatere publică apelul de proiecte pentru granturile de ajutor de stat HoReCa. Prin schema de ajutor de stat, operatorii a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19 ar putea beneficia de compensarea a 20% din pierderile suferite în 2020 faţă de 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro pe întreprindere unică.