Guvernul a demarat consultările în vederea aplicării măsurii privind programul flexibil de muncă

Autor: Otilia Serescu, Mediafax Postat la 22 iunie 2020 246 afişări

Guvernul a demarat consultările în vederea aplicării măsurii privind programul flexibil de muncă

MMPS a organizat, luni, dezbaterea publică ”România se întoarce la muncă! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!”, pentru a informa partenerii sociali despre intenţia de a implementa un un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit).

Acest mecanism, prezentat într-o primă formă de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, presupune că plata salariului brut se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.

Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmăreşte păstrarea locurilor de muncă, menţinerea angajaţilor ”fideli” obiectivelor companiilor şi a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajaţi, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaţilor cât şi ale angajatorilor, în situaţii excepţionale, precum şi diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru.

Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat că această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor are un caracter de noutate în România, dar a fost aplicată cu succes în ţări europene, în special în Germania.

Executivul încearcă să aplice acest sistem de program flexibil de muncă în contextul în care la nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru program redus.

”Ideea în sine nu e foarte complicată. Dacă unei companii, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii cu procentul corespunzător, practic, stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii. Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică, care a fost generată de epidemia de COVID, în cazul de faţă. Va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a mai explicat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active şi al măsurilor ce vor fi luate în continuare.

De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că pentru companii urmează să fie adoptat un set de măsuri care să vină în completarea efectelor pe care le-ar avea reglementarea programului flexibil, fiind gândite granturi pentru companiile din domeniile a căror activitate continuă să fie restricţionată, dar şi pentru companile din domeniile productive, în vederea creşterii capacităţii de producţie. De asemenea, prin noile măsuri ar urma să fie acordat sprijin şi pentru repornirea SRL-urilor fără angajaţi, cu unul sau doi acţionari care interacţionau în domenii profund afectate de criză, astfel încât să poată reporni din punct de vedere economic.

La rândul său, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a arătat că este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie, referindu-se la nevoia reală, percepută odată cu declanşarea pandemiei, de a flexibiliza relaţiile de muncă şi de a adapta cadrul legal.

În acelaşi timp, demnitarul a atras atenţia că această măsură care vizează programul flexibil de muncă se va aplica pe o durată determinată de timp.

”Este vorba despre cei care au nevoie să lucreze altfel într-o situaţie excepţională. În al doilea rând, eu sunt pentru măsuri simple. (…) Adevărul este că cu cât complici schema, cu atât mecanismul devine mai greoi şi sprijinul ajunge târziu la oameni. Oamenii au nevoie rapid de ajutor şi cu cât schema e mai complicată cu atât mai greu este de pus în practică”, a declarat ministrul Muncii.

Ambasadorul Germaniei în România, Meier-Klodt, a explicat că munca cu timp redus şi flexibil este un instrument utilizat în Germania încă din timpul crizei din 2008 şi care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european.

”Acest model trebuie să găsească forma potrivită în fiecare ţară şi trebuie să fie adaptat la condiţiile particulare din România, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate părţile interesate să fie implicate de la început. Aceasta este o lecţie învăţată din experianţa germană: modelul funcţionează dacă toată lumea se implică şi dacă toţi au încredere în el”, a declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti.

În cadrul discuţiilor care au avut loc la Guvern, reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronale au apreciat că un astfel de mecanism, care încurajează raporturile de muncă şi păstrarea acestora, ar fi util, însă el ar trebui să fie agreat, printr-un acord, de către Guvern, confederaţiile sindicale şi confederaţiile patronale.

Reprezentaţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale au mai prezentat partenerilor sociali şi o serie de măsuri privind digitalizarea relaţiilor de muncă în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii continue a relaţiilor de muncă, a simplificării procedurilor specifice activităţii de resurse umane, dar şi pentru creşterea încrederii în operaţiuni desfăşurate în mediul online, în condiţii de siguranţă.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
program de munca,
guvern,
munca,
program
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri, ignoră pandemia şi pregăteşte o investiţie de 120 mil. euro
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.