Ghilotina de pe 2 iunie. Numărul real al angajaţilor rămaşi fără loc de muncă va merge spre 1 milion. „Am auzit despre concedieri masive în HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria prelucrătoare“
Numărul contractelor încetate, adică numărul oamenilor care au rămas fără loc de muncă de la decretarea stării de urgenţă, a ajuns la circa 411.000, conform datelor de la Ministerul Muncii. În timp ce numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut cu peste 300.000 de la începutul lunii mai, ajungând la circa 600.000, numărul celor care au rămas fără loc de muncă a crescut cu peste 100.000 în aceeaşi perioadă.
Numărul contractelor încetate, adică numărul oamenilor care au rămas fără loc de muncă de la decretarea stării de urgenţă, a ajuns la circa 411.000, conform datelor de la Ministerul Muncii. În timp ce numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut cu peste 300.000 de la începutul lunii mai, ajungând la circa 600.000, numărul celor care au rămas fără loc de muncă a crescut cu peste 100.000 în aceeaşi perioadă.
Dacă în luna aprilie numărul contractelor încetate creştea cu circa 5.000 – 7.000 pe zi, în luna mai numărul acestora a început să crească cu circa 10.000 pe zi. Vârful a fost înregistrat între 30 aprilie şi 4 mai, perioadă în care au fost încetate 27.486 de contracte de muncă.
Violeta Alexandru, ministrul muncii, a anunţat că statul va mai deconta şomajul tehnic angajaţilor până pe 1 iunie, măsura continuând apoi doar pentru industriile unde se vor menţine restricţiile. Date de la Inspecţia Muncii arată că microîntreprinderile aveau peste 263.000 de oameni trimişi în şomaj tehnic la 1 aprilie, iar întreprinderile mici aveau circa 267.000 de angajaţi în şomaj tehnic.
În aceste condiţii, care va fi numărul real al oamenilor care au rămas fără loc de muncă de când a debutat pandemia de COVID-19? Câte dintre companiile de pe piaţa locală îşi vor chema angajaţii înapoi la muncă din şomaj tehnic şi câte vor alege să îi concedieze?
Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, crede că numărul real al şomerilor va fi de peste 1 milion la sfârşitul acestei perioade. Urmează concedieri masive în domeniile grav afectate de această criză.
„Din discuţiile noastre cu clienţii şi candidaţii, aproximativ 50% din angajaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor rămâne din păcate fară loc de muncă. Angajatorii sunt încă la stadiul de regândire, strategie de business, management al crizei. Analizează toate opţiunile pentru a salva cât mai mulţi angajaţi. Am auzit despre concedieri masive în domeniul HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria prelucrătoare“, a spus Sorina Faier pentru ZF.
Ea crede că numărul şomerilor va depăşi 1 milion pentru că această criză se preconizează a fi mai gravă decât cea din 2008-2009 când au fost 795.000 de şomeri.
„Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion. Având în vedere că în criza din 2008-2009 au fost 795.000 de şomeri, echivalentul a 8% din forţă totală de muncă a ţării, potrivit prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză, această criză se preconizează a fi mai gravă. Noile previziuni ale FMI mai arată o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru că în 2021 să se reducă la 6%. Depinde foarte mult şi de planurile guvernului de a susţine companiile afectate şi de fiecare firmă în parte, de cum îşi va gestiona pierderile şi costurile“, explică Sorina Faier.
Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune o parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi pentru că firmele nu vor mai avea din ce să îi plătească la nivelul de dinaintea crizei.
„Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei. Scăderea veniturilor timp de minimum 4-6 luni are cu siguranţă un impact drastic pe multe sectoare de activitate. Vom munci pe brânci să recuperăm decalajul, dar vom face economii de resurse (umane şi materiale) ca să ne reechilibrăm progresiv. Cine crede că economia îşi va reveni precum frumoasa din pădurea adormită se înşală“, spune Raluca Pârvu.
Aproape toate sectoarele economiei sunt vizate de viitoarele concedieri, crede ea.
„Dacă observaţi, din 411.000 contracte încetate aproximativ jumătate provin din cele trei domenii larg afectate (industrie prelucrătoare, comerţ, construcţii). Despre restul domeniilor nu avem informaţii în timp real. Am auzit de încetări de contracte, dar nu şi de concedieri. Asta înseamnă că multe companii aleg să se despartă de salariaţi prin acordul părţilor. Opţiunea de a concedia prin desfiinţare de post este mai sigură pentru angajat, dar mai dificil de implementat pentru companie“, explică Raluca Pârvu.
Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Prohuman Grup, crede că va exista o creştere a şomajului în lunile următoare dacă companiile nu vor avea venituri după criză.
„Cred că impactul nu va fi major la 1 iunie, pentru că există anumiţi paşi pe care companiile trebuie să le parcurgă în vederea concedierii angajaţilor, însă cu siguranţă vom vedea o creştere a şomajului în lunile următoare, dacă sectoarele de activitate în care lucrau nu înregistrează venituri sau consumul acelor produse/servicii nu se revigorează“, a spus Marian Pătraşcu pentru ZF.
El crede că o parte din angajaţii aflaţi în şomaj tehnic vor reveni la muncă, însă vor exista şi angajaţi care îşi vor pierde locurile de muncă pentru că firmele nu vor avea banii necesari să îşi plătească personalul de dinainte de criză.
„În privinţa angajaţilor în şomaj tehnic, o parte dintre aceştia cu siguranţă vor reîncepe activitatea datorită faptului că economia va reporni gradual. Din păcate, vor exista şi angajaţi care vor fi concediaţi tocmai pentru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plătească întreg personalul existent înainte de pandemie din lipsa veniturilor suficiente“, explică Marian Pătraşcu.
Contractul de muncă al unui angajat se poate încheia prin concediere sau prin acordul părţilor, adică angajatul şi angajatorul se pun de acord ca relaţia de muncă să înceteze. Dacă angajatul este concediat, el poate primi ajutor de şomaj de la stat, însă dacă contractul este încheiat cu acordul părţilor, acesta nu poate aplica pentru şomaj.
Mai mult, angajatul nu poate aplica pentru ajutorul de şomaj dacă are o vechime de mai puţin de 1 an de zile în câmpul muncii. Astfel, o parte dintre cei care au rămas fără loc de muncă în această perioadă nu s-ar putea regăsi printre viitorii şomeri înregistraţi în statisticile oficiale.
Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers: Din discuţiile noastre cu clienţii şi candidaţii, aproximativ 50% din angajaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor rămâne din păcate fară loc de muncă. Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion.
Raluca Pârvu, business manager, BPI Group: Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei.
Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions APT Resources & Services: Din păcate, vor exista şi angajaţi care vor fi concediaţi tocmai pentru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plătească întreg personalul existent înainte de pandemie din lipsa veniturilor suficiente.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro