Ghilotina de pe 2 iunie. Numărul real al angajaţilor rămaşi fără loc de muncă va merge spre 1 milion. „Am auzit despre concedieri masive în HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amănuntul, industria prelucrătoare“

Autor: Ramona Cornea Postat la 27 mai 2020 281 afişări

Numărul contractelor în­ce­tate, adică numărul oa­menilor care au rămas fără loc de muncă de la decretarea stării de urgenţă, a ajuns la circa 411.000, con­form datelor de la Ministerul Muncii. În timp ce numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut cu peste 300.000 de la începutul lunii mai, ajungând la circa 600.000, numărul celor care au rămas fără loc de muncă a crescut cu peste 100.000 în aceeaşi perioadă.

Numărul contractelor în­ce­tate, adică numărul oa­menilor care au rămas fără loc de muncă de la decretarea stării de urgenţă, a ajuns la circa 411.000, con­form datelor de la Ministerul Muncii. În timp ce numărul angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic a scăzut cu peste 300.000 de la începutul lunii mai, ajungând la circa 600.000, numărul celor care au rămas fără loc de muncă a crescut cu peste 100.000 în aceeaşi perioadă.

Dacă în luna aprilie numărul con­tractelor încetate creştea cu circa 5.000 – 7.000 pe zi, în luna mai numărul acestora a început să crească cu circa 10.000 pe zi. Vârful a fost înregistrat între 30 aprilie şi 4 mai, perioadă în care au fost încetate 27.486 de contracte de muncă.

Violeta Alexandru, ministrul mun­cii, a anunţat că statul va mai de­conta şomajul tehnic angajaţilor până pe 1 iunie, măsura continuând apoi doar pentru industriile unde se vor men­ţine restricţiile. Date de la Inspec­ţia Muncii arată că microîn­tre­prin­de­rile aveau peste 263.000 de oameni tri­mişi în şomaj tehnic la 1 aprilie, iar întreprin­de­rile mici aveau circa 267.000 de angajaţi în şomaj tehnic.

În aceste condiţii, care va fi nu­mă­rul real al oamenilor care au ră­mas fără loc de muncă de când a debutat pan­demia de COVID-19? Câte dintre com­paniile de pe piaţa locală îşi vor chema angajaţii înapoi la muncă din şomaj tehnic şi câte vor alege să îi concedieze?

Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, crede că numărul real al şomerilor va fi de peste 1 milion la sfârşitul acestei perioade. Urmează con­cedieri masive în domeniile grav afec­tate de această criză.

„Din discuţiile noastre cu clienţii şi can­didaţii, aproximativ 50% din anga­jaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor ră­mâne din păcate fară loc de muncă. Anga­jatorii sunt încă la stadiul de regân­dire, strategie de business, ma­nage­ment al crizei. Analizează toate opţiunile pentru a salva cât mai mulţi angajaţi. Am auzit despre concedieri masive în domeniul HoReCa, servicii juridice, turism, producţie automotive, textile, industria aeronautică, real estate, comerţul cu ridicata şi amă­nuntul, industria prelucrătoare“, a spus Sorina Faier pentru ZF.

Ea crede că numărul şomerilor va depăşi 1 milion pentru că această criză se preconizează a fi mai gravă decât cea din 2008-2009 când au fost 795.000 de şomeri.

„Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion. Având în vedere că în criza din 2008-2009 au fost 795.000 de şomeri, echivalentul a 8% din forţă totală de muncă a ţării, potrivit prog­no­zelor Comisiei Naţionale de Progno­ză, această criză se preconizează a fi mai gra­vă. Noile previziuni ale FMI mai ara­tă o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru că în 2021 să se reducă la 6%. Depinde foar­te mult şi de planurile guvernului de a susţine com­paniile afectate şi de fiecare firmă în parte, de cum îşi va gestiona pierderile şi costurile“, explică Sorina Faier.

Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de con­sultanţă în management şi resurse umane, spune o parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi pentru că firmele nu vor mai avea din ce să îi plătească la nivelul de dinaintea crizei.

„Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei. Scăderea veniturilor timp de minimum 4-6 luni are cu siguranţă un impact drastic pe multe sectoare de activitate. Vom munci pe brânci să recuperăm decalajul, dar vom face economii de resurse (umane şi ma­te­riale) ca să ne reechilibrăm progresiv. Cine crede că economia îşi va reveni pre­cum frumoasa din pădurea ador­mită se înşală“, spune Raluca Pârvu.

Aproape toate sectoarele econo­mi­ei sunt vizate de viitoarele concedieri, crede ea.

„Dacă observaţi, din 411.000 con­tracte încetate aproximativ jumătate provin din cele trei domenii larg afec­tate (industrie prelucrătoare, comerţ, construcţii). Despre restul domeniilor nu avem informaţii în timp real. Am auzit de încetări de contracte, dar nu şi de concedieri. Asta înseamnă că multe companii aleg să se despartă de salariaţi prin acordul părţilor. Opţiunea de a concedia prin desfiinţare de post este mai sigură pentru angajat, dar mai dificil de implementat pentru compa­nie“, explică Raluca Pârvu.

Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar APT Re­sources & Services, parte a Prohuman Grup, crede că va exista o creştere a şo­majului în lunile următoare dacă com­paniile nu vor avea venituri după criză.

„Cred că impactul nu va fi major la 1 iunie, pentru că există anumiţi paşi pe care companiile trebuie să le parcurgă în vederea concedierii angajaţilor, însă cu siguranţă vom vedea o creştere a şomajului în lunile următoare, dacă sectoarele de activitate în care lucrau nu înregistrează venituri sau consumul acelor produse/servicii nu se revigo­rează“, a spus Marian Pătraşcu pentru ZF.

El crede că o parte din angajaţii aflaţi în şomaj tehnic vor reveni la muncă, însă vor exista şi angajaţi care îşi vor pierde locurile de muncă pentru că firmele nu vor avea banii necesari să îşi plătească personalul de dinainte de criză.

„În privinţa angajaţilor în şomaj tehnic, o parte dintre aceştia cu sigu­ranţă vor reîncepe activitatea dato­rită faptului că economia va reporni gra­dual. Din păcate, vor exista şi an­gajaţi care vor fi concediaţi tocmai pen­tru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plă­tească întreg personalul exis­tent îna­inte de pandemie din lipsa ve­niturilor suficiente“, explică Marian Pătraşcu.

Contractul de muncă al unui angajat se poate încheia prin conce­die­re sau prin acordul părţilor, adică an­gajatul şi angajatorul se pun de acord ca re­laţia de muncă să înceteze. Dacă an­gajatul este concediat, el poate primi aju­tor de şomaj de la stat, însă dacă con­tractul este încheiat cu acordul părţilor, acesta nu poate aplica pentru şomaj.

Mai mult, angajatul nu poate aplica pentru ajutorul de şomaj dacă are o vechime de mai puţin de 1 an de zile în câmpul muncii. Astfel, o parte dintre cei care au rămas fără loc de muncă în aceas­tă perioadă nu s-ar putea regăsi prin­tre viitorii şomeri înregistraţi în statisticile oficiale.

Sorina Faier, managing partner, Elite Searchers: Din discuţiile noastre cu clienţii şi candidaţii, aproximativ 50% din angajaţii care sunt acum în şomaj tehnic vor rămâne din păcate fară loc de muncă. Din ce experimentăm noi în acest moment, numărul şomerilor va fi de peste 1 milion.

Raluca Pârvu, business manager, BPI Group: Credem că o bună parte dintre cei aflaţi în şomaj tehnic nu vor putea fi reangajaţi, pentru că firmele nu vor fi imediat capabile să plătească salariile şi alte beneficii aşa cum o făceau anterior crizei.

Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions APT Resources & Services: Din păcate, vor exista şi angajaţi care vor fi concediaţi tocmai pentru că această revenire nu va fi rapidă, iar companiile nu vor avea de unde să plătească întreg personalul existent înainte de pandemie din lipsa veniturilor suficiente.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
industrie,
real,
munca,
angajati,
concedieri,
comert
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
Mediafax
Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive” Donald Trump susţine că 99% din cazurile de coronavirus sunt „total inofensive”
Minunea japoneză. Cum a reuşit Japonia să aibă un număr redus de cazuri şi decese cauzate de coronavirus fără să impună RESTRICŢII
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Robert Negoiţă: Anunţ public că nu voi mai candida din partea PSD la alegerile locale din toamnă Robert Negoiţă: Anunţ public că nu voi mai candida din partea PSD la alegerile locale din toamnă
Rodeanu, lui Orban: Numiţi un medic în fruntea DSP Galaţi. Dacă nu reuşiţi, vă cer ca managementul să fie asigurat de un medic militar
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hora Indulgentelor COMENTARIU Valeriu Suhan Hora Indulgentelor
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.