Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiştii estimându-se  la o redresare puternică, pe scară largă, bazată mai ales pe cheltuielile de consum şi investiţiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

Astfel, creşterea economică este estimată la peste 7% în 2021 şi peste 4% în 2022.

În acelaşi timp, deşi riscurile inflaţioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe ţintirea inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, cu două cifre, a salariilor.

 În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflaţia a scăzut la începutul anului 2020 şi a rămas în intervalul ţintă până în primul trimestru al acestui an.

Pe fondul redresării şi al creşterii preţurilor la energie, inflaţia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul ţintă.

Pentru a stopa această creştere, analiştii se aşteaptă ca BNR să  înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă.

”Deşi o creştere a dobânzii de referinţă din partea BNR în cadrul şedinţei din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm uşor de prognoza unei inflaţii cu caracter doar temporar. Ultimele evoluţii în materie de preţuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare şi de perturbările politice vor menţine o presiune crescută asupra inflaţiei. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creştere a numărului insolvenţelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creşterile de costuri. Menţinem o atenţie crescută pentru sectorul serviciilor şi al anumitor segmente din comerţul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcţiilor – deşi cu o evoluţie favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât şi al construcţiei de maşini şi al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Prognoza inflaţiei rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârşitul anului 2021 şi de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

În opinia Euler Hermes, sunt totuşi riscuri semnificative de înrăutăţire a prognozei, în primul rând din cauza creşterii susţinute a preţurilor materiilor prime şi costurilor transportului internaţional, întreruperilor continue ale lanţului de aprovizionare, înăspririi condiţiilor de pe piaţa muncii, creşterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent şi a deprecierii substanţialăe a leului.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% şi -2% în medie pe an faţă de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei,  regimul oficial al cursului de schimb fiind  cel al unei flotări controlate.

Potrivit analizei, finanţele publice vor continua să se deterioreze şi să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanţiilor de împrumut şi a subvenţiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.

Cu toate acestea, tendinţa descendentă a raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creştere la  47% în 2020 faţă de 35% din PIB în 2019.

Finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în 2020. Analiştii se aşteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să atingă valoarea de 6% din PIB.

Este de aşteptat ca exporturile şi importurile să se recupereze puternic la rate de creştere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 şi 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanţat prin investiţii străine directe (ISD), mult sub nivelul aşteptat de 75% şi în scădere faţă de un maxim recent de 192% în 2016.

Acoperirea netă prin investiţii străine a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pieţele emergente.

Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creştere a nevoii de finanţare externă la niveluri critice. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% şi se preconizează că se va menţine la un procent de peste 50% în următorii ani.