Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, s-a pronunţat împotriva permiterii aderării Suediei şi Finlandei la NATO, punând în pericol speranţele celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare occidentale.

Într-o mişcare care ar putea submina eforturile Turciei de a consolida legăturile cu SUA şi Europa în urma invaziei Rusiei în Ucraina, Erdoğan - a cărui ţară este membră NATO din 1952 - a declarat vineri că nu poate avea o "părere pozitivă" despre potenţialele oferte de aderare ale celor două naţiuni.

Obstacolul a fost sprijinul lor pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a dus o insurecţie armată de zeci de ani împotriva statului turc, a spus el. Acesta este clasificat ca organizaţie teroristă de către Ankara, SUA şi UE. Preşedintele Turciei a numit, de asemenea, un grup de extremă-stânga.

"Ţările scandinave sunt ca un fel de casă de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste", a declarat Erdoğan reporterilor, referindu-se la ţările nordice. "Sunt chiar şi în parlament".

El a adăugat: "În acest moment, nu ne este posibil să privim pozitiv acest lucru".

Unii oficiali şi parlamentari suedezi au fost îngrijoraţi de faptul că Turcia ar putea reprezenta cea mai periculoasă opoziţie la o potenţială ofertă a NATO, care pare să fie susţinută de majoritatea celorlalţi 29 de membri ai alianţei, dar care necesită un sprijin unanim.

"Sunt mulţi kurzi în Suedia, sunt mulţi parlamentari cu origini kurde, Suedia a fost activă în problema kurdă - mă tem că ar putea exista o reacţie negativă", a declarat un înalt oficial suedez la începutul acestei luni.

Diplomaţii finlandezi şi suedezi au străbătut Europa şi Atlanticul pentru a atrage favorurile membrilor NATO, a căror ratificare este necesară pentru ca aceştia să devină membri.

Rusia a ameninţat cu "consecinţe militare şi politice grave" dacă oricare dintre aceste ţări aderă la NATO, iar vineri a declarat că va suspenda exporturile de energie electrică către Finlanda, deoarece nu a fost plătită.

Ann Linde, ministrul suedez de externe, a declarat vineri la radioul suedez că Turcia ar putea încerca să se folosească de această campanie de aderare pentru a obţine ceva ce îşi doreşte. "Ştim că procesele de ratificare implică întotdeauna incertitudini, nu în ultimul rând că ratificarea ar putea fi folosită pentru politica internă", a adăugat ea.

Pekka Haavisto, ministrul finlandez de externe, a îndemnat la răbdare, spunând: "Vă puteţi aştepta la orice în procesul de aplicare ... să luăm problemele pas cu pas".

Unii oficiali finlandezi au declarat că problemele Turciei par să fie în principal cu Suedia şi că propriile lor discuţii cu Ankara au fost pozitive.