BNR anunţă reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, în urma şedinţei Consiliului de Administraţie de pe vineri. 

De asemenea, BNR anunţă reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an. 

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost păstrate.

Analiştii se aşteptau ca BNR să mai reducă dobânda de referinţă, dar nu la începutul anului. 

Care vor fi implicaţiile în piaţă? Robor ar mai putea să scadă, având în vedere că BNR are acum o dobândă la facilitatea de creditare de 1,75%, ceea ce înseamnă că băncile ar putea lua bani de la banca centrală la această dobândă şi nu din piaţă la dobânzi mai mari. 

Robor la 3 luni a fost cotat vineri la 1,78%. 

Robor la 3 luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru împrumuturi, a scăzut accelerat de la finalul anului trecut de la 2,04% pe an la 1,77%, ceea ce înseamnă o scădere de peste 12%.  

Analiştii au pus această scădere pe seama lichidităţii foarte mari de pe piaţa interbancară, care a fost adusă de plăţile mari făcute de ministerul Finanţelor în decembrie, dar şi de politica BNR, care a lăsat lichiditatea în piaţă şi nu a mai strâns-o întrucât nu simte o ameninţare din partea creşterii cursului valutar sau a inflaţiei. 

Inflaţia a fost în 2020 de 2,06%, sub estimarea băncii naţionale, iar cursul de schimb a crescut cu numai 1,88%, deşi economia se confruntă cu una dintre cele mai violente crize. 

Din martie 2020, de când a început criza COVID, BNR a redus de 4 ori dobânda de referinţă, respectiv de la 2,05% la 2%, apoi la 1,75%, apoi la 1,5%, iar acum la 1,25%. 

Pentru că România are deficit bugetar mare, dobânzile în România sunt mult mai ridicate decât în Europa şi decât în celelalte ţări foste comuniste. 

Pentru a face rost de bani pentru acoperirea deficitului bugetar (aproape 100 mld. lei în 2020) şi probabil aceeaşi sumă în 2021, ministerul Finanţelor trebuie să plătească dobânzi mai mari decât alte ţări. 

Din cauza problemelor majore structurale din buget (toate veniturile fiscale strânse de stat se duc pentru plata pensiilor şi a salariilor), România este sub lupa agenţiilor de rating, fiind în pericol permanent să fie retrogradată la categoria junk, adică nerecomandată investitorilor externi.