Oficiul European de Statistică (Eurostat) a confirmat scăderea ratei anuale a inflaţiei în zona euro la 1,7% în luna martie, de la 1,8% în februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei a scăzut continuu de la 2,2% în decembrie 2012 până la 1,7% la sfârşitul primului trimestru din 2013. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a Băncii Centrale Europene presupune o creştere anuală mai mică, dar apropiată de 2% a indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru Zona Euro. "Din câte se vede în ultimele luni, inflaţia se depărtează de plafonul de 2%, menit să asigure atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o marjă pentru evitarea riscurilor deflaţiei", spune Cătălin Buşa.

Între 2001 şi 2007, inflaţia în zona euro a avut o variaţie relativ redusă, între 2,3% şi 2,1% pe an. Apoi, în 2008 rata anuala a inflatiei a fost de 3,3%, dar în cea de-a doua parte a anului a înregistrat o scădere extrem de abruptă; în 2009, la nivelul zonei euro inflaţia a ajuns la 0,3%. Preţurile au intrat pe creştere în următorii ani, astfel încât în 2010 rata inflaţiei s-a ridicat la 1,6%, iar în 2011 s-a situat la 2,7%. În decembrie 2012, inflaţia zonei euro a fost de 2,2%, iar de atunci a intrat pe un trend de scădere.

De ce ar fi periculoasă?

Comisia Europeană a estimat că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în 2013 şi va reveni pe creştere abia în 2014. "O scădere accelerată a inflaţiei în continuare şi instabilitatea preţurilor ar putea avea urmări care ar întârzia chiar mai mult revenirea Zonei Euro pe creştere economică", a precizat Cătălin Buşa. Inflaţia în scădere ar aduce cu sine riscul de a întări imaginea preţurilor în scădere, atât în ceea ce îi priveşte pe agenţii economici, cât şi în ceea priveşte populaţia.

Astfel, atunci când vor fi luate în calcul achiziţiile sau investiţiile, ar apărea "speranţa" că preţurile ar putea scădea în continuare, iar planurile ar fi puse "în aşteptare". "Amânarea investiţiilor (în bunuri mobile, mijloace de producţie, etc) şi a achiziţiei bunurilor de folosinţă îndelungată ar conduce în mod clar la scăderea producţiei şi a consumului general şi ar purta cu sine chiar riscul deflaţiei. Inflaţia şi preţurile în scădere sub un anumit nivel indică cerere în scădere, iar acesta ar fi un semnal negativ privind reluarea creşterii economice în regiune", a precizat Cătălin Buşa.