Cum apar blocuri „în buza“ podurilor şi pasajelor din Capitală?

Autor: Bogdan Alecu Postat la 03 martie 2021 113 afişări

Cum apar blocuri „în buza“ podurilor şi pasajelor din Capitală?

Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câţiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuinţe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

♦ Blocuri construite la limita bulevardelor sau în imediata proximitate a podurilor şi pasajelor reprezintă modul în care unii dezvoltatori au ales să construiască în ultimii ani în Capitală ♦ Bulevardul Pipera, pasajul Basarab sau mai nou podul Ciurel au atras în proximitate sute de noi locuinţe. Deşi promovate cu imagini în care apar spaţii verzi sau lacuri, acestea sunt „lipite“ de bulevarde intens circulate.

Vecinătatea unui bulevard intens circulat, situat la doar câţiva metri de blocuri nu îi împiedică pe dezvoltatori să ridice sute de locuinţe în zonă. Iar subiectul fierbinte al ultimelor zile, cel legat de PUZ-urile de sector, readuce în prim-plan modul în care s-a construit în Capitală în ultima perioadă.

„Din fotografia aeriană anexată reiese că unul dintre imobilele de locuinţe la care se face referire este situat în vecinătatea podului Ciurel, iar această zonă este reglementată de documentaţia de urbanism PUZ? Coor­donator Sector 6 Bucureşti aprobată prin hotărârile consiliului General al muni­cipiului Bucureşti, al cărui beneficiar este Primăria Sectorului 6“, au explicat reprezentanţii Primăriei Capitalei.

Din punct de vedere economic, în cazul a 10 metri lăţime şi pe o lungime de 100 de metri, în cazul unui proiect de 8 etaje, acest lucru înseamnă o suprafaţă construită de 8.000 mp.

Cum în zonele „bune“ metrul pătrat construit se poate vinde şi cu 2.000 de euro sau chiar peste, fiecare metru pătrat aduce venituri considerabile dezvoltatorului, în special în zone unde terenul este limitat.

„De cele mai multe ori proprietarii trebuie să optimizeze CUT-ul (Coeficientul de Utilizare al Terenului) iar din acest motiv ajung să construiască la nivelul maxim admis. De partea cealaltă, dezvoltatorii nu ar construi dacă nu ar exista cerere în piaţă, motiv pentru care toate aceste lucruri trebuie bine reglementate prin lege“, a explicat un consultant din piaţa imobiliară.

Un alt consultant a subliniat faptul că în cazul apartmentelor construite „la bulevard“, în zona din faţă şi la etajele inferioare, în cele mai multe cazuri este vorba de spaţii care ulterior vor fi transformate în birouri sau care vor funcţiona drept birouri sau pot fi închiriate pe termen scurt.

Dar în condiţiile în care PUZ-urile actuale de sector vor permite construcţia pe spaţii verzi şi permit construcţia în proximitatea arterelor intens circulate, Consiliul General al Capitalei a suspendat la finalul săptămânii trecute PUZ-urile coor­donatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6, pe o perioadă de un an, iar construcţiile se vor face după Planul Urbanistic General din 2000.

Creşterea accelerată a densităţii, construcţiile de blocuri tot mai înalte şi fără niciun metru pătrat de spaţiu verde, dezvoltarea de locuinţe fără şcoli, spitale sau grădiniţe alături de sufocarea traficului sunt principalele motive invocate de primarul Capitalei în vederea anulării PUZ-urilor. Traficul din ce în ce mai aglomerat, poluarea care atinge noi cote maxime în fiecare săptămână şi dezvoltarea haotică sunt motivele invocate de primarul Capitalei pentru a opri actualul plan de dezvoltare.

El a explicat faptul că pentru a avea un „moment zero“ era nevoie ca întâi Primăria Capitalei să vină cu un Plan Urbanistic General actualizat, în condiţiile în care cel actual este realizat în 2000, expirat din 2010 şi prelungit an de an.

Referitor la actualitatea PUG, primarul general a explicat că, deşi acest document strategic are o vechime de 20 de ani, „este mult mai bun, mult mai coerent, mult mai echilibrat în ceea ce priveşte funcţiunile oraşului, decât aceste PUZ-uri de sector care au fost făcute de nişte oameni de afaceri, în condiţii îndoielnice.

Pe perioada de suspendare a PUZ-urilor, ne vom ocupa de actualizarea acestui PUG, astfel încât el să reflecte realităţile urbane ale momentului, menţinând în acelaşi timp spaţiile verzi ale Capitalei. Prin urmare, orice autorizaţie de construcţie şi orice certificat de urbanism se vor emite în continuare prin aceeaşi procedură, doar că autorităţile locale se vor raporta la PUG şi nu la PUZ-uri.“

Pe de altă parte, decizia Primăriei se aplică strict municipiului Bucureşti, în timp ce problemele şi mai grave au loc în localităţile „lipite“ de Capitală, multe dintre ele în interiorul centurii, precum Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Roşu sau Voluntari. Spre exemplu Militari Residence nu se află pe teritoriul Bucureştiului, ci în comuna Roşu, iar cei mai mulţi din Prelungirea Ghencea sunt în Bragadiru. În multe dintre aceste zone există probleme mult mai grave decât în Bucureşti precum subdimensionarea reţelei de apă curentă, subdimensionarea canalizării care duce la inundaţii când plouă.

Şi aici ca şi în Bucureşti în multe cazuri, s-au autorizat proiecte mari, construite în zone de case, iar decizia PMB ar putea accen­tua şi mai mult problemele acestor localităţi.

Primarul general, Nicuşor Dan, a argumentat propunerea de suspendare a PUZ-urilor de sector, dând exemple de situaţii în care aceste documente vizau aspecte care sunt în contradicţie cu dezvoltarea Capitalei.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
capitala,
construire,
bucuresti,
blocuri

ALEPH STORY: Ieşim din criza Covid. Ce fac românii după 15 mai. O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Dan Pavel, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.