Constructorii, despre eliminarea facilităţilor: „Degeaba veţi avea bani de investiţii, că nu veţi avea cu cine construi“

Autor: Adelina Mihai Postat la 18 noiembrie 2021 265 afişări

Eventuala eliminare a facilităţilor acordate secto­rului construcţiilor va avea un efect devastator pentru firmele şi angajaţii din acest sector, avertizează Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care estimează că cei 100.000 de angajaţi în ultimii trei ani vor emigra imediat ce se vor elimina aceste facilităţi.

Constructorii, despre eliminarea facilităţilor: „Degeaba veţi avea bani de investiţii, că nu veţi avea cu cine construi“

♦ Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii: „Dacă eliminaţi facilităţile din construcţii, salariile angajaţilor vor scădea, migraţia externă va creşte şi nu veţi avea cu cine construi“ ♦ Cristian Ghinea, fostul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene: „Pentru construcţii este vorba de perspectiva anului 2025 şi atunci este cu «dac㻓.

Eventuala eliminare a facilităţilor acordate secto­rului construcţiilor va avea un efect devastator pentru firmele şi angajaţii din acest sector, avertizează Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care estimează că cei 100.000 de angajaţi în ultimii trei ani vor emigra imediat ce se vor elimina aceste facilităţi.

„În ciuda faptului că PNRR  - Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - a fost anunţat ca program al investiţiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, programul prevede eliminarea acestor facilităţi fiind considerate «distorsiuni şi lacune ale sistemului fiscal». Mai mult decât atât, în spaţiul public se vehiculează ideea Ministerului de Finanţe, că aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022“, a transmis, într-o scrisoare deschisă adresată deci­denţilor politici din România, Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Calculele constructorilor arată că, la 100.000 de muncitori plecaţi, România va avea un minus de 8 miliarde de euro/an din producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România.

„Din evaluările noastre, din cei 29,3 mld. euro alocaţi PNRR, circa 16-17 mld. euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesară forţă de muncă şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny),  precum şi lucrări private“, a mai spus Adriana Iftime. Facilităţile pentru constructori, intrate în vigoare din 2019, au fost negociate pentru o durată de 10 ani.

„Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează şi indicatorul de predictabilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care deşi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. În această situaţie, întrevedem un program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţă de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între România şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume“, au mai transmis constructorii.

Întrebat, în cadrul unei videoconferinţe ZF organizată la începutul acestei săptămâni despre eliminarea facilităţilor fiscale pentru construcţii şi IT ca o condiţie a PNRR, Cristian Ghinea, fostul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene şi „artizanul“ programului PNRR, a răspuns: „Nu este o condiţie pentru PNRR nici pe departe. Comisia Europeană ne-a presat foarte mult pentru că avem o situaţie bugetară foarte fragilă, suntem o ţară care ar trebui să reducă deficitul bugetar cu încă 1,5% anul viitor. Comisia Europeană a zis: trebuie să aveţi un review al taxării unde aveţi foarte multe excepţii în România. (...) Pentru construcţii este vorba de perspectiva anului 2025 dacă până atunci nu ajungem la echilibrarea bugetară prin alte metode, ceea ce putem să facem foarte uşor, creştem veniturile statului dacă avem digitalizarea ANAF-ului făcută pe bune care să conducă la creşterea veniturilor şi aşa mai departe. Deci nu se întâmplă nimic anul ăsta, pe IT nu apare nimic, pe construcţii apare doar în anul 2025 cu «dacă», dar în general ar trebui să ne punem puţin ordine în finanţele publice“, a spus Cristian Ghinea în cadrul videoconferinţei ZF Tabla Finanţărilor.

Creşterea salariilor din construcţii, odată cu aplicarea facilităţilor fiscale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a fenomenului migraţiei externe în acest domeniu. Salariul mediu din construcţii a crescut cu aproape 50% în 2019 prin comparaţie cu anul 2018, ca urmare a aplicării Ordonanţei 114/2018 care şi-a produs efectele în 2019 şi care a acordat diverse facilităţi fiscale companiilor de construcţii. Acordarea acestor facilităţi a fost condiţionată de o creştere a salariului minim din acest sector la 3.000 de lei brut pe lună (circa 2.400 de lei net), cu aproape o treime mai mult decât era salariul minim la nivel naţional la acea vreme. Astfel, dacă în 2018, înainte de aceste prevederi, un angajat din construcţii câştiga mai puţin de 2.000 de lei net pe lună (adică 75% din salariul mediu net la nivel naţional la acea vreme), în august 2021 salariul mediu din construcţii a ajuns la aproape 3.400 de lei net pe lună (reprezentând 96% din salariul mediu la nivel naţional).

„Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din «piaţa neagră») crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior. În octombrie 2021 se înregistrează circa 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 de angajaţi în 2018, conform Institutului Naţional de Statistică. Ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la circa 7%“, a mai spus Adriana Iftene.

Discuţiile despre potenţiala eliminare a acestor facilităţi au venit în contextul în care Dan Vîlceanu, ministrul finanţelor, a vorbit despre această măsură în contextul PNRR încă de la finalul lunii septembrie. Cristian Ghinea a negat, în schimb, că PNRR ar avea o astfel de clauză.

„Nu e nimic catastrofic în PNRR aşa cum putea să fie de altfel, nu ne-a fost uşor să negociem astfel de condiţii cu o Comisie Europeană foarte reticentă la capacitatea guvernanţilor României de a menţine stabilitatea bugetară. De-abia ajungem la 8% din PIB deficit anul acesta, hai să vedem cum ajunge viitorul guvern la 6,4% deficit anul viitor. Eu zic să vă îngrijoraţi nu de ce scrie în PNRR, ci de ce fac guvernele României cu finanţele publice“, a mai spus Cristian Ghinea.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
constructii,
investitii,
crestere,
eliminare,
program

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.