♦ „COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători.“

Comisia Europeană a prezentat o serie de instrucţiuni care au drept scop protecţia muncitorilor sezonieri din Uniunea Europeană, în contextul pandemiei de COVID-19.

Instrucţiunile Comisiei sunt adresate autorităţilor na­ţio­nale, inspectoratelor de muncă şi partenerilor sociali şi acoperă aspecte precum dreptul lucrătorilor sezonieri de a lucra într-un stat membru UE indiferent dacă sunt cetăţeni UE sau nu, condiţiile de viaţă şi de muncă adecvate, inclusiv dis­tanţarea fizică şi măsurile de igienă corespunzătoare, in­for­marea clară a muncitorilor cu privire la drepturilor lor, munca nedeclarată, precum şi aspecte ce privesc asigurările sociale.

Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, com­panie de consultanţă în management şi resurse umane, crede că recomandările CE sunt un pas înainte, însă sub­li­n­ia­ză că nu am regăsit în document şi un calendar constrângător pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate.

„Criza sanitară a adus din nou pe agenda publică lucrătorii sezonieri migranţi. Nu că ei n-ar fi existat şi înainte, nu că prezenţa lor pe teritoriile unora dintre statele membre nu ar fi fost deja obiectul unor dezbateri aprinse pe plan local. COVID-19 a fost hârtia de turnesol care a scos în evidenţă gravitatea problemelor şi surzenia statelor membre care au acceptat situaţii intolerabile pentru propriii lucrători. Au închis ochii cu bună ştiinţă“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

Specialistul în resurse umane crede că România este în mijlocul acestor dezbateri despre condiţiile de muncă ale muncitorilor sezonieri. „România, şi nu doar, este în miezul dezbaterii, dat fiind că furnizăm o bună parte din aceşti lucrători în Germania, Spania, Italia, Franţa. De remarcat faptul că pentru prima dată Guvernul României a întreprins nişte acţiuni concrete, bilaterale sau la nivelul Comisiei şi al Parlamentului European, pentru a sensibiliza alte guverne. Nici noi n-am mai închis ochii“, spune Raluca Pârvu.

Statele membre UE au acum obligaţii noi în ceea ce priveşte relaţia cu muncitorii sezonieri, precum furnizarea unei cazări sau a transportului la preţ decent şi respectând condiţiile sanitare potrivite.

„Un pas înainte este indicaţia de a reglementa modul de operare al agenţiilor de recrutare specializate. Un cod de conduită constrângător, cu sancţiuni adaptate, va fi binevenit, altfel vor continua cazurile de exploatare a unora dintre lucrători. Aşa s-a ajuns la criza zisă a sparanghelului, unde intermediari mai mult sau mai puţin serioşi, au expus muncitorii unor riscuri sanitare majore. Şi am ajuns să vorbim despre sclavia lucrătorilor sezonieri, unii fiind victime ale abuzului“, afirmă specialistul în resurse umane.

Dincolo de riscurile sanitare, de sănătate şi siguranţă în muncă, măsurile recomandate de CE vizează şi remuneraţia acestor salariaţi, protecţia lor socială şi de drepturile lor în cazul concedierii. Dacă sezonierii sunt de fapt lucrători cu acte în regulă în ţara respectivă, tot acolo vor beneficia de protecţie socială şi drepturi echivalente cetăţenilor din statul respectiv.

„În practică, statutul de detaşare permitea multor angajatori să nu ofere condiţii echivalente lucrătorilor, şi astfel să iasă mai ieftin la socoteală. Intermediarii vor avea câştiguri mai mici, munca sezonieră va fi mai scumpă pentru angajatori, lucrătorii vor fi mai bine protejaţi. Rămâne de văzut cum şi când se vor transpune în legislaţiile naţionale aceste recomandări. Vom vedea şi în ce fel va influenţa acest document reducerea muncii la negru, deocamdată se creează doar un mecanism de raportare a situaţiilor de abuz“, spune Raluca Pârvu.

Protestul românilor angajaţi la o fermă din Bonn, Germania, a fost doar unul dintre scandalurile care au dus la propunerea de modificare a legislaţiei europeane cu privire la drepturile muncitorilor sezonieri. Muncitorii de nu erau plătiţi nici măcar la nivelul salariului minim.