Creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o creştere a venituriulor din redevenţe cu cca. 500%, iar creşterea preţurilor a determinat creşterea veniturilor din TVA cu cca. 48%. „Probabil asta explică baloanele de săpun aruncate pe piaţă de autorităţi, promovând scandaluri şi inventând vinovaţi”, scrie Dumitru Chisăliţă.

Preşedintele asociaţiei Energia Inteligentă enumeră temele false lansate, printre care ideea că preţurile la energie nu au crescut, explicaţia privind facturile mari fiind greşelilor distribuitorilor sau furnizorilor. O altă teorie este faptul că Gazprom este vinovat de preţurile mari din România, chiar dacă contractul de import gaze încheiat cu aceştia, în luna aprilie 2021, conform raportului privind piaţa de gaze al ANRE arată că preţul de achiziţie al gazelor este de 73,38 lei/MWh, adică sub preţul din acel moment de pe Bursa Română de Mărfuri, de 73,61 lei/MWh. O a treia afirmaţie este că preţul gazelor urmează să scadă după punerea în funcţiune a Nord Stream2, o afirmaţie care poate să fie valabilă în Germania sau Austria, dar nu şi în România.

Conform graficului evoluţiei preţului mediu pe BRM, preţurile gazelor naturale nu au atins nivelurile din anul 2019, dar cu toate acestea preţurile la consumatorul final au crescut cu până la 150%. Spre exemplu în luna iunie 2021 preţul mediu cu care s-au vândut gazele pe piaţa angro a fost de 92,5 lei/MWh, iar preţul marfă ofertat pe piaţă clienţilor casnici din piaţa concurenţială a fost între 123 – 160 lei/MWh, încheie Chisăliţă.