Cea mai mare surpriză a guvernării Cîţu, ascunsă în 10 cuvinte

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 23 decembrie 2020 510 afişări

Cea mai mare surpriză a guvernării Cîţu, ascunsă în 10 cuvinte

Programul de guvernare Cîţu, care va fi supus aprobării Parlamentului, include la pagina 6 o prevedere extrem de interesantă: "reorganizarea Trezoreriei: partea de operaţiuni să se transfere către mediul privat, partea de datorie publică şi de statistici să devină departament al Ministerului de Finanţe".

Practic, ceea ce vrea guvernul Cîţu este să incredinţeze administrarea operaţiunilor de piaţă cu titluri de stat către sectorul privat, mai ales că programul de guvernare prevede şi posibilitatea de intrare pe piaţa secundară a tilturilor de stat prin cumpărarea acestor instrumente de datorie; posibilitatea "introducerii operaţiunilor cu instrumente financiare derivate sau apelarea la finanţări de tipul plasamentelor private - în funcţie de oportunităţi". (pagina 4).

În acest moment, datoria publică a României este de 457 miliade lei, în creştere cu 83 miliarde lei faţă de inceputul anului.

Datoria publică este formată din datoria internă, adică titluri de stat în lei vândute în România către bănci sau populaţie, şi titluri de stat în valută, de tipul obligaţiunilor în euro sau dolari.

Până acum Ministerul Finanţelor nu avea posibilitatea de a intra pe piaţa secundară a titlurilor de stat, să cumpere titlurile deja emise la un cost mai redus sau mai mare. In timpul ministrului Orlando Teodorovici s-au efectuat doar câteva operaţiuni de răscumpărare de datorie.

În această criză, BNR şi-a stabilit ca instrument de politică monetară intrarea pe piaţa secundară şi achiziţia de titluri de stat. În martie- aprilie, când a izbucnit criza, titlurile de stat româneşti au avut o scădere, randamentul ajungând la 6,3%. Doar intevenţia BNR, prin achiziţia titlurilor de stat, a dus la creşterea preţurilor şi reducerea randamentului la 4%, ceea ce a permis Ministerului de Finanţe să vândă titluri de stat noi, la dobânzi mai bune.

Piaţa secundară a titlurilor de stat este deschisă băncilor sau clienţilor acestora, iar valoarea zilnică poate să crească sau să scadă în funcţie de evenimentele din economie. De obicei, când sunt crize, economice, de lichiditate, de curs valutar, preţul titlurilor de stat scade, ceea ce duce la creşterea dobânzilor. Creşterea dobânzilor înseamnă un risc mai mare.

Florin Cîţu, care preia conducerea guvernului, a fost şeful Trezoreriei ING şi cunoaşte foate bine modul cum funcţionează piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat.

Peste tot în lume, această piaţă a titlurilor de stat este cea mai mare, sumele implicate fiind imense.

În România ar însemna o piaţă de peste 500 miliarde lei având în vedere că Guvernul va continua programul de împrumturi.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
operatiuni,
titluri de stat

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.