♦ La nivel european, România a fost în ultimii ani la coada clasamentului, cu unul dintre cele mai mici raporturi credite/depozite, fiind codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, cu cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare ♦ Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, EximBank şi Intesa Sanpaolo România, participă la calculul ROBOR ♦ Băncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate şi retail care sunt legate de ROBOR (în cazul creditelor retail doar cele acordate înainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR) sunt avantajate de creşterea ROBOR din ultima perioadă, încasând dobânzi la mari la credite şi majorându-şi veniturile şi profiturile ♦ La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.

Raportul credite/depozite diferă de la bancă la bancă, oscilând între 60% şi circa 140% în cazul băncilor care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR, în timp ce media la nivelul întregului sistem bancar este în jurul a 70%.

Volumul creditelor acordate populaţiei şi companiilor a rămas la sfârşitul primului semestru (S1) din 2022 în urma sumelor economisite de mediul privat la bănci, cu toate că ritmul de creştere al împrumuturilor s-a mai revigorat, raportul credite/depozite la nivelul întregului sistem bancar menţinându-se la un nivel scăzut, de aproape 73%, semn că nivelul creditării nu ţine totuşi pasul cu depozitele din sistemul bancar, după cum reiese din statisticile BNR.

Aruncând o privire retrospectivă, vedem că în perioada 2008-2013, raportul dintre credite şi depozite private totale la nivelul sistemului bancar era de peste 100%, iar începând cu anul 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. Nivelul încă mic al raportului credite/ depozite arată că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei.

Creşterea substanţială a ROBOR în ultima perioadă, în jurul a 8%, a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor care mai au credite la bancă cu dobânda variabilă legată de acest indice, şi a stârnit critici chiar şi de la BNR, guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu declarând că băncile au „sărit calul“ cu ROBOR, care a depăşit dobânda-cheie, setată la 5,5% în august, şi rata de creditare Lombard, care este 6,5% din august.

Revenirea acestui subiect în atenţia publică a adus în discuţie şi modul de calcul al ROBOR, respectiv care sunt cele 10 bănci care participă la fixing şi care de această dată „au sărit calul“. Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România participă la calculul ROBOR, potrivit informaţiilor BNR şi ACI (asociaţia profesioniştilor pieţelor financiare din bănci).

Dintre băncile mari, care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR şi care au raportat până acum rezultatele financiare pentru S1, observăm că OTP Bank are cel mai mare raport credite/depozite, de 137% în cazul creditelor brute, respectiv 144% dacă luăm în considerare soldul creditelor nete acordate de această bancă.

Soldul creditelor brute acordate de OTP Bank a crescut în primul semestru (S1) cu 10%, la 15,2 mld. lei. În cazul depozitelor, soldul a ajuns la 10,6 mld. lei. Iar raportul net credite/depozite a crescut cu 23 puncte procentuale de la an la an, la 137%, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

Pe locul 2 în topul băncilor după raportul credite/depozite se regăseşte Intesa Sanpaolo România, subsidiara locală a grupului bancar italian cu acelaşi nume, cu un raport între soldul împrumuturilor şi soldul economiilor atrase de 90%. Banca avea în portofoliu la final de S1 credite de 0,9 mld. euro (4,4 mld. lei) şi depozite de 1 mld. euro (4,9 mld. lei), conform informaţiilor de la grupul italian.

UniCredit Bank, subsidiara din România a grupului italian cu acelaşi nume, se regăseşte pe podium pe locul 3 în topul realiizat în funcţie de raportul credite/depozite, cu 85%. Soldul creditelor acordate de UniCredit Bank în România a urcat la sfârşitul primului semestru din 2022 la 7,2 mld. euro, (35,6 mld. lei) fiind cu 18% peste nivelul din primele şase luni din 2021, potrivit rezultatelor financiare anunţate de grupul italian la Milano. În condiţiile avansului creditării, dar şi ca urmare a intrării ratelor dobânzilor pe o pantă ascendentă, au crescut şi veniturile băncii româneşti cu capital italian. Pe partea de economisire se observă o continuare a trendului ascendent. Depozitele atrase de UniCredit de la clienţii din România au înregistrat în S1/2022 o creştere cu 21%, la 8,5 mld. euro (42 mld. lei), nivelul depăşind cu circa 1,3 mld. euro soldul creditelor. Creşterea depozitelor vine în condiţiile în care bonificaţiile plătite de bănci au mai crescut, dar au rămas în continuare la niveluri mai mici faţă de dobânzile la credite.

Pe locul 4 în top se află Raiffeisen Bank, subsidiara din România a grupului austriac cu acelaşi nume, cu un raport între credite/depozite de aproape 77%. Portofoliul de credite la valoare netă al băncii a depăşit 37,4 mld. lei, după un avans de aproximativ 25% faţă de S1/2021, creditarea pentru clienţii corporate făcând un salt de 46% faţă de anul precedent. Depozitele atrase de Raiffeisen Bank au înregistrat o creştere de 11% în primul semestru al anului 2022, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, soldul total ajungând în S1/2022 la 48,8 mld. lei.

BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, controlată de grupul austriac Erste, este pe locul 5 în top după nivelul raportului credite/depozite, care a ajuns la aproximativ 75%. Portofoliul total de credite nete acordate clienţilor de BCR a crescut cu 17,3% an pe an la 30 iunie 2022, la un sold de 52,6 mld. lei. BCR susţine că a acordat în S1/2022 credite noi în valoare de 5 mld. lei către persoane fizice (credite ipotecare şi de consum) şi microîntreprinderi. În acelaşi timp, BCR a aprobat credite noi corporate de 8,1 mld. lei în S1/2022, dintre care un sfert sunt destinate investiţiilor. Mai mult de 3.700 de companii care creează peste 232.000 de locuri de muncă au fost finanţate astfel, susţine BCR. La categoria sprijin pentru antreprenori, BCR susţine că a înregistrat o creştere a stocului de finanţări acordate sectorului IMM cu 21,4% an pe an la 30 iunie 2022. Depozitele atrase de BCR de la clienţi au ajuns în primele şase luni din 2022 până la aproape 70,5 mld. lei, după o creştere de 9% faţă de S1/2021.

Cu un raport credite/depozite de circa 64%, BRD-Soc Gen, a treia cea mai mare bancă din România, ocupă locul 6 în topul realizat în funcţie de raportul între împrumuturi şi economii. Soldul creditelor acordate de banca românească cu capital francez a crescut în S1/2022 cu 8,9% faţă de nivelul din S1/2021, la peste 34,6 mld. lei. Producţia de credite acordate persoanelor fizice continuă să înregistreze o creştere de două cifre, respectiv Ă13% în S1/2022 faţă de S1/2021, marcând un nou nivel-record pentru un prim semestru, impulsionată de dinamica creditelor nou acordate pentru locuinţe (Ă77% faţă de 30 iunie 2021). Creditarea companiilor a înregistrat o performanţă solidă (Ă15,8% faţă de 30 iunie 2021), determinată de activitatea dinamică pe segmentul IMM-urilor (Ă36,8% faţă de 30 iunie 2021) şi de creşterea solidă a creditelor acordate marilor companii (Ă7,5% faţă de 30 iunie 2021). Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a înregistrat o creştere cu doar 1% în S1/2022, la 53,8 mld. lei.

CEC Bank ocupă locul 7 în topul băncilor realizat după raportul credite/depozite, cu un raport de 62%. Creditele în sold, la valoare brută acordate clienţilor se ridică la 29,3 mld. lei, în creştere cu 20% faţă de perioada similară din 2021. Banca a transmis că a acordat peste 27.000 de credite noi, cu o valoare cumulată de†peste 5,5 mld. lei, din care 1,5 mld. lei au fost credite de investiţii pentru companii. Pe zona de retail, CEC Bank a finanţat peste 21.000 de persoane fizice, valoarea creditelor noi depăşind 1,35 mld. lei. Din această sumă, creditele pentru locuinţe au avut o pondere de peste 64%. dDepozitele atrase de la clienţI de CEC Bank  au crescut cu 28,3% faţă de sfârşitul primului semestru al anului trecut, până la un sold de 47,5 mld. lei.

Locul 8 în top revine Băncii Tansilvania, cea mai mare bancă după active de pe piaţa locală, cu un raport între credite şi depozite de sub 60%. Banca avea la sfârşitul primului semestru din acest an un sold al creditelor brute de circa 64 mld. lei, în timp ce volumul depozitelor s-a apropiat de 108 mld. lei, astfel că raportul credite/depozite era de doar 59,4%. Dacă sunt luate în considerare creditele nete, raportul coboară spre 56%. Soldul creditelor nete acordate de banca din Cluj a înregistrat în S1/2022 o creştere cu circa 41% faţă de nivelul din S1/2021, la 60,2 mld. lei. În perioada ianuarie-iunie Banca Transilvania susţine că a acordat aproape 140.000 de credite persoanelor fizice şi companiilor, în valoare de 14,2 mld. lei. Pe partea de economisire se observă o creştere cu 14% a soldului depozitelor atrase de Banca Transilvania comparativ cu nivelul din S1/2021, până la aproape 108 mld. lei.

ING Bank şi EximBank, bănci de top 10 care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR, nu au raportat până acum rezultatele financiare pentru S1/2022.

Băncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate şi retail, care sunt încă legate de ROBOR (în cazul creditelor retail doar cele acordate înainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR, care a urcat spre 8%, creditele pentru populaţie noi fiind legate de IRCC, care acum este 2,65%), sunt avantajate de creşterea ROBOR din ultima perioadă, încasând dobânzi la mari la credite şi majorându-şi veniturile şi profiturile. La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.

La nivel european, România a fost în ultimii ani la coada clasamentului cu unul dintre cele mai mici raporturi credite/depozite. România este codaşa Europei şi în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere al creditării.

Dacă la vânzarea de credite noi dobânda are un cuvânt greu de spus, la depozite remuneraţia oferită de bănci nu a contat chiar atât de mult.

Băncile s-au bazat pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a făcut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi rapizi de volumul creditelor. Criza economică începută în 2008/2009 a aplatizat însă brusc dinamica creditării, iar redresarea a fost modestă timp de mai mulţi ani.

Raportul credite/depozite a devenit subunitar în România în vara anului 2014, pentru prima dată din 2007. Iar până acum creditele nu au reuşit să se apropie prea mult de nivelul depozitelor.

În perioada de boom economic şi explozie a creditării sistemul bancar românesc avea un raport credite/depozite de 120-130%.