Cât costa un apartament în Bucureşti acum 30 ani şi cât a ajuns să coste acum. Cât de puţini oameni deţineau de fapt un apartament în Capitală

Postat la 29 august 2020 8185 afişări

Cât costa un apartament în Bucureşti acum 30 ani şi cât a ajuns să coste acum. Cât de puţini oameni deţineau de fapt un apartament în Capitală

Piaţa imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piaţa de profil, în urma acestora modelându-se şi piaţa imobiliară locală.

Provocările şi evenimentele cu impact asupra domeniului imobiliar au apăsat cel mai tare acceleraţia în dreptul preţurilor, motiv pentru care în intervalul 1990 – 2020 preţurile apartamentelor din Bucureşti au cunoscut o creştere spectaculoasă, iar statutul de proprietar a devenit tot mai greu de atins pentru anumite categorii de persoane, spun reprezentanţii platformei Anunţul.ro, administrată de compania Anunţul Telefonic, cu afaceri de peste 8 milioane de lei la finalul anului 2019.

Achiziţiile de apartamente de către locatari, în primii ani de după 1990, retrocedările de terenuri şi imobile, toate au adus pe piaţa imobiliară valori noi şi astfel s-a născut ceea ce numim astăzi „piaţă imobiliară”, au spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN reprezentanţii Anunţul Telefonic, publicaţie de profil care a luat naştere la jumătatea anului 1990. „În primii 15-18 ani piaţa imobiliară a tot crescut, natural, pe fondul cererii tot mai mari de locuinţe, până când a ajuns la bula imobiliară din 2008, când a atins un vârf financiar încă neegalat până astăzi”, transmit oficialii companiei.

De asemenea, înainte de 1990, în Bucureşti nu erau mulţi proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau, majoritatea fiind chiriaşi, astfel că, în acea perioadă majoritatea anunţurilor publicate în ziarul Anunţul Telefonic erau pentru schimburi sau închirieri.

„La rubrica «imobiliare» se făceau mai degrabă schimburi sau preluări de contracte, şi nu vânzări-cumpărări. De la început, Anunţul Telefonic a fost ziarul oamenilor care au avut ceva de vândut, cumpărat, închiriat sau căutat loc de muncă/consoartă. De aceea, la început au predominat anunţurile persoanelor fizice care îşi ofereau apartamentele spre vânzare şi închiriere. În timp, pe măsură ce piaţa imobiliară au apărut tot mai des anunţurile agenţiilor imobiliare sau ale dezvoltatorilor imobiliari.” În prezent, pe parcursul unui an, perioadele cu creştere de 10-15% a numărului de oferte disponibile sunt în lunile februarie-martie şi toamna, în intervalul 15 septembrie – 15 noiembrie.

Însă, printre cele mai notabile diferenţe observate în timp au fost înregistrate pe segmentul preţurilor. „Spre exemplu, preţul unui apartament care a stagnat în prima decadă a crescut constant între 2002 şi 2008 de până la zece ori, deşi dimensiunile, dotările şi utilităţile la apartamentele muncitoreşti din anii 2000 nu difereau fundamental faţă de anii 1990.”

Garsonierele din majoritatea cartierelor muncitoreşti, precum Titan, Rahova, Colentina, Tineretului, au avut o creştere similară, începând din 2002-2003 până în vârful crizei din 2008, apoi preţurile au scăzut abrupt până la jumătatea valorilor, menţinându-se la acelaşi nivel cu fluctuaţii sus-jos în ultimul deceniu, potrivit informaţiilor oferite de platforma Anunţul.ro.

„Spre exemplu o garsonieră în Titan costa în jur de 7.000 de euro în 1990, în jur de 8.000 de euro în 2002, ajunsese la 27.000 în 2006 şi la aproape 66.000 în 2008. În 2020 se vinde cu aproximativ 42.000 de euro. O evoluţie mai rapidă şi mai spectaculoasă au avut garsonierele în Băneasa, care în 1990 se vindeau cu 6.000 de euro, în 1992 preţul a ajuns la 12.000, la 42.000 de euro în 2001 şi la 89.000 în 2004 după care preţurile au scăzut abrupt la 56.000 în 2005 şi la 37.000 în 2008. Practic Băneasa a cunoscut criza cu câţiva ani înainte de 2008.”

Cititi aici materialul integral 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bucuresti,
costuri,
apartament

Citeşte pe comedymall.ro

ZF.ro
Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19 Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de unde locuiţi
Mediafax
Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză
Preşedintele Belarusului închide graniţele cu Occidentul şi pune armata în stare de alertă
MonitorulApararii
Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot
Trump se arată disponibil vânzării aeronavelor F-35 către EAU, în ciuda opunerii Israelului
MonitorulPartidelor
Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban
Tudose: Dezumanizarea liberală ţine de lipsa de omenie
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.