Care sunt soluţiile politicienilor pentru combaterea poluării din Bucureşti

Autor: Teodor Bobei Postat la 08 ianuarie 2020 154 afişări

Care sunt soluţiile politicienilor pentru combaterea poluării din Bucureşti

Transportul public, lipsa spaţiilor verzi şi slaba administrare a gropilor de gunoi sunt problemele indicate de politicieni care contribuie la poluarea Capitalei. Aceştia propun modalităţi inovative de monitorizare a calităţii aerului şi planuri integrate de acţiune împotriva acestui fenomen.

"Combaterea poluării ar trebui să înceapă cu o monitorizare eficientă. Un punct important este investiţia în nişte metode moderne şi inovative de monitorizare a calităţii aerului ca să ştim exact cum stăm şi cum să combatem. Apoi nişte soluţii plastice. Problema este complexă pentru că este influenţată de mai mulţi factori. Mă voi referi acum la trafic. O problemă este că nu avem o şosea de centură pusă la punct şi este oraşul este prea tranzitat", a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Gâdiuţă, membru al Comisiei pentru Mediu şi Ecologie din cadrul Consiliului General al capitalei.

Alexandru Gâdiuţă a mai afirmat că nu crede că Vinieta Oxigen îi va determina pe bucureşteni să renunţe la maşinile personale şi a subliniat că transportul în comun nu este pus la punct .

"Totodată, transportul public nu este pus la punct şi nu este prioritizat şi mă refer la lipsa benzilor speciale pentru autobuze. De asemenea ar trebui facut mai atractiv programul autobuzelor, cu un afişaj interactiv şi util (...) În ceea ce priveşte Vinieta Oxigen este posibil să aibă nişte efete pozitive dar nu cred că-i va determina neapărat pe bucureşteni să renunţe la maşini ci mai degrabă va colecta nişte bani la bugetul local. Ce este problematic in legătură cu ea este că insittiutile statului sunt exceptate de la plata statului ceeea ce mi se pare o ipocrizie. În momentul acesta sunt foarte multe incertitudini", a mai adăugat Gâdiuţă.

În privinţa gropilor de gunoi, acesta a precizat că problema nu este neapărat existenţa acestora, cât "proasta" lor administrare.

"O problemă cu aceste gropi nu este atât existenţa lor cât proasta administrare a acestora. În cazul acestor gropi există instalaţii prin care se captează gazul de producţie. Există anumite izolaţii ale gropilor ca să nu se scurgă acele deşeuri. Deci problema majoră la noi este că aparatura din gropile de gunoi nu funcţionează la parametrii normali", a conchis Gâdiuţă.

Senatorul USR Mihai Goţiu consideră că trebuie monitorizată calitatea aerului şi a semnalat problema lipsei mijloacelor alternative de deplasare în Bucureşti, precum pistele de bicicletă, pistele pietonale şi transportul public.

"Deocamdata sunt cunoscute două resurse de poluare, mai exact traficul rutier şi depozitele de gunoi din jurul capitalei. Noi de asta am solicitat şi la învestirea Guvernului şi la rectificarea bugetară staţii mobile de monitorizare a calităţii aerului pentru a da un diagnostic corect asupra surselor de poluare. Pentru rezolvarea problemei legate de trafic sunt mai multe soluţii. Însemana dezvoltarea transportului urban cu toate aspectele, transportul în comun, construirea de piste de biciclete şi pietonale pentru facilitarea deplasării alternative. Sunt problemele legate de centura Bucurestiului şi a lipsei parcărilor de la intrările din Bucureşti, care ar facilita sistemul «park and ride»", a precizat senatorul USR Mihai Goţiu pentru MEDIAFAX.

Senatorul USR a mai punctat că Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea din cauza lipsei facilităţilor de deplasare alternativă.

"Există problema lipsei sau dispariţiei spaţiilor verzi pentru a reduce din poluare direct şi aici vorbim şi de parcuri şi de păduri urbane, un proiect despre care se vorbeşte din ce în ce mai mult în Europa. Apoi, în ultimă instanţă taxa de centru, dar nu discriminatorie. La ora actuală fără celelalte măsuri Vinieta Oxigen nu va reduce poluarea pentru că dacă oamenii nu se pot deplasa cu transportul în comun sau cu bicicleta, atunci vor merge cu maşina si vor plăti taxa"

În privinţa gropilor de gunoi, acesta a subliniat faptul că nu sunt administrate cum trebuie şi că problema porneşte de la nivelul gospodăriilor, unde deşeurile nu sunt sortate selectiv.

"E o problemă legată de modul în care se manageriază gropile de gunoi. Doamna Firea încă mai vorbeşte de incineratoare. Este cea mai proastă soluţie. Porblema începe de la casele cetăţenilro, de la sortare şi modul în care se gestionează deşeurile. Eu tot timpul aduc în discuţie că schimbare asta în modul de rezolvare a problemei deşeurilor trebuie să pornească de la primul nivel cu măsuri de urbanism, colectare selectivă în apartament", a adăugat Goţiu.

Candidatul independent susţinut de USR la Primăria Bucureşti Nicuşor Dan a semnalat o serie de probleme administrative care au dus la agravarea poluării în Bucureşti, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Gabriela Firea a eşuat în a implementa nişte măsuri pentru combaterea poluării aerului şi am să le detaliez, măsuri speciale antipraf, strategii sectoriale pe deşeuri, centură verde şi aşa mai departe. O să încep cu măsurile pe care primăria le avea propuse şi chiar finanţate pentru măsurarea calităţii aerului, ştiind că agenţia pentru Protecţia Mediului nu face aceste măsurători precise. Primăria avea încă din 2016, când Gabriela Firea a venit la Primărie un proiect care se numea Sistemul Operativ Informaţional pentru Măsurarea Calităţii Aerului. Acest proiect era finanţat cu 7 milioane de lei pe bugetul din 2016, nu s-a făcut nimic. A fost finanţat iar cu 7 milioane de lei, un an mai târziu, în 2017, şi iar nu s-a făcut nimic", a precizat Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan a mai afirmat că Primăria Capitalei are în dotare un dispozitiv mobil de măsurare a calităţii aerului pe care nu îl foloseşte şi pentru care se plăteşte o mentenanţă 100.000 de lei pe an.

"În ceea ce priveşte măsurile de combatere a poluării aerului, în bugetul din 2016 şi de asemenea în bugetul din 2018 au fost prevăzute cam cinci milioane de lei pentru Registrul Spaţiilor Verzi. Nu s-a făcut nimic. Ăsta este un punct foarte important pentru că multe dintre spaţiile verzi în special cele care au fost construite între blocuri în perioada comunistă au un regim juridic incert şi până când ele vor fi incluse în Registru şi ulterior incluse în planul urbanistic general se pot da autorizaţii de construire pe ele", a mai precizat Dan.

Totodată, candidatul susţinut PLUS la Primăria Capitalei Vlad Voiculescu, punctează importanţa construirii şi protejării spaţiilor verzi, precum şi importanţa arborilor în reţinerea prafului din Bucureşti.

"Limitarea traficului, respectiv a poluării cauzate de trafic, plantarea de arbori, fiecare arbore la maturitate absoarbe 50 de kilograme de praf într-un an. Tot ceea ce face din Bucureşti un oraş mai verde ne ajută să respirăm un aer mai bun. Vorbim de asemenea de măsurare, trebuie să vedem de unde vine poluarea pe timpul nopţii. Ce observăm este că după orele 20 şi sâmbăta şi duminica poluarea este de asemenea la un nivel îngrijorător. Ei bine asta nu e neapărat de la trafic. Trebuie să vedem de unde este. Este de la gropi de gunoi? este de la diferite elemente de industrie? Asta trebuie să vede, în funcţie de asta evident aceste surse de poluare trebuie limitate", a afirmat Vlad Voiculescu, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.

Voiculescu mai precizează că Bucureştiul ar trebui să alcătuiască un plan integrat pentru calitatea aerului care să conţină măsuri concrete şi aplicabile.

"Există un plan integrat pentru calitatea aerului care trebuie să conţină măsuri concrete aplicabile. Dacă vă uitaţi în planul integrat pentru calitatea aerului a Primăriei Bucureşti veţi vedea că acolo sunt fie măsuri care nu au nimic măsurabil. După care, trebuie să ştii cine poate să aplice măsurile respective. Spaţii verzi în Bucureşti, suntem undeva la 8,5 metri pătraţi pe cap de locuitor iar recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este de 25 de metri pătraţi", mai afirma acesta.

Consilierul general USR, Octavian Berceanu, a spus, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că măsurătorile parametrilor calităţii aerului respirat din Sydney şi Bucureşti au valori comparabile.

Octavian Berceanu îşi bazează afirmaţiile pe datele furnizate de mai multe reţele independente de măsurare a calităţii aerului. Datele analizate de el sunt publicate în timp real pe mai multe site-uri naţionale şi internaţionale. El a observat că suspensiile de particule PM10 / PM2.5 din Sydney şi Bucureşti sunt similare. Poluarea cu PM10 este de 161 ug/m3, în Capitală, iar în oraşul comparat ajunge la 169 ug/m3.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
mediu,
bucureşti,
poluare

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.