Draghi a dezvinovăţit CE, BCE şi FMI, subliniind că nu a fost ideea celor trei instituţii să taxeze toate depozitele din băncile cipriote, aşa cum era planul iniţial avansat de Nicosia, aşa cum era planul iniţial avansat de autorităţile cipriote, pe care l-a calificat drept "neinteligent, eufemistic spus". După Draghi, miniştrii de finanţe ai zonei euro şi FMI au urmărit doar ca Nicosia să-şi finanţeze contribuţia la pachetul de salvare de 10 mld. euro, destinat plăţii datoriilor ţării şi restructurării băncilor, printr-o taxă impusă numai asupra depozitelor clienţilor bogaţi.

Acordul de salvare a Ciprului, la care FMI va contribui în următorii trei ani cu 1,04 mld. euro, impune ţării restructurarea celor mai mari două bănci, reducerea deficitului bugetar şi reforma cheltuielilor publice - un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 351 mil. euro (2,1% din PIB) numai pentru 2013. Acolo unde este legalmente posibil, măsurile de austeritate vor fi aplicate retroactiv, de la 1 ianuarie 2013.

Impozitul pe profit va creşte de la 10% la 12,5%, impozitul pe dobânzi va creşte de la 15% la 30%, impozitele pe proprietate vor creşte în aşa fel încât să aducă la buget 75 mil. euro, vor fi concediaţi până în 2018 cca 4.500 de salariaţi din sectorul public, se va renunţa la facilităţile fiscale pentru cei ce investesc pe piaţa imobiliară, iar pensiile publice vor fi reduse gradat, cu până la 2% în cazul celor de peste 4.001 euro. Balanţa bugetară va trebui adusă de la un deficit de 2,4% din PIB anul acesta la un excedent de 3% în 2017.

Prima tranşă de bani va fi eliberată în mai, iar dobânda percepută va fi de 2,5%. Acelaşi Mario Draghi a comentat că n-ar fi de niciun ajutor o părăsire a zonei euro de către Cipru, explicând că problemele economiei cipriote ar rămâne exact aceleaşi şi dacă ţara n-ar mai face parte din uniunea monetară.