Guvernatorului Mugur Isarescu i-a revenit glasul dupa ce inflatia, cosmarul care il urmareste de un deceniu si jumatate, de cand e in fruntea BNR, a reintrat in culoar, cu sanse mari sa nu depaseasca 6,1% in acest an.

Legumele si fructele, dar si preturile la tigari si alcool au tinut cu Isarescu. Saptamana trecuta, cand si-a prezentat bilantul (raportul trimestrial in privinta inflatiei), guvernatorul remarca ca de data asta cine a mizat pe cresteri mari de preturi si nu a avut incredere in BNR "s-a ars". Meciul lui Isarescu este, evident, cu analistii si cu dealerii, care tin sa-i aduca aminte ca anul trecut a ratat tinta de inflatie - cu numai 0,1%, ce-i drept, dar a ratat-o. Si dupa cum mergeau lucrurile in primul trimestru, tinta de inflatie ar fi urmat sa fie ratata si in al doilea an, iar corul celor care cereau o majorare a dobanzii se auzea tot mai bine. 

In schimb, acum guvernatorul si-a inceput discursul in care a prezentat raportul privind inflatia cu un salut incurajator: "Aduc vesti bune", iar tonul optimist, desi rezervat, a fost pastrat pana la final. Isarescu a acceptat chiar sa raspunda la o serie lunga de intrebari dupa terminarea prezentarii, anuntand "ultima intrebare" abia cand din sala aproape ca nu mai veneau solicitari. O schimbare sensibila de atitudine, dupa ce obisnuise audienta cu disparitii rapide la ultimele conferinte.

La precedenta conferinta, dupa ce le daduse bancherilor o veste buna, ca plateste mai bine la depozite, ridicand dobanda la 8,75% de la 8,5%, le-a sters apoi imediat zambetul, anuntand ca trebuie sa lase mai multi bani la BNR prin majorarea rezervei minime obligatorii, apoi a raspuns la 3-4 intrebari si a plecat. Rezerva minima obligatorie inseamna suma de bani pe care fiecare banca trebuie sa o lase la BNR, cu o dobanda mica, din totalitatea depozitelor atrase.

In acest fel, bancherii sunt lasati fara o sursa buna de creditare. Acesta este cel mai dur instrument de politica monetara. Si cum creditele s-au dat, bancherii au nevoie de noi lei, pentru care trebuie sa plateasca mai mult.

Isarescu are perspective optimiste si pentru 2007 si se asteapta ca la raportul din august viitor sa vina cu obiectivele indeplinite. Nu mai departe de august anul trecut, guvernatorul prezenta un cadru destul de sumbru: inflatia ramanea inalta, iar dobanzile la lei erau prea mari, ceea ce atragea capitalurile speculative. Pe de alta parte, creditul in valuta crestea prea repede, alimentand un consum oricum excedentar fata de oferta interna, iar aceasta ducea la adancirea deficitelor externe.

Un an mai tarziu, Isarescu afirma acum ca "nu se mai teme de capitalurile speculative". In august trecut, banca centrala fusese nevoita sa cumpere masiv valuta de pe piata pentru a opri o depreciere abrupta a leului. Intre timp, lucrurile s-au schimbat: leul este puternic, iar piata locala poate face fata intrarilor, dar si iesirilor de capitaluri speculative. Guvernatorul nu a ratat ocazia de a reaminti ca si cei care au incercat sa speculeze pe curs "s-au ars", inclusiv bancile, care nu mai pot face acum profituri sigure din trezorerie, ci trebuie sa aiba grija sa nu piarda.

Diminuarea aprecierii leului de la inceputul anului lasa insa banca centrala fara cea mai eficace parghie de lupta cu inflatia de pana acum. Totodata, creditul in lei a luat locul creditului in valuta si, cu toate ca populatia continua sa se imprumute mai mult decat ar dori-o banca centrala, Isarescu spune ca masurile "neortodoxe" pe care BNR le-a adoptat pana acum au functionat. In aceste conditii, incepand de anul viitor, banca centrala ar putea sa se concentreze mai mult asupra dobanzii pentru controlarea inflatiei si sa renunte treptat la masurile administrative.

Isarescu a prezentat un inventar al masurilor adoptate pentru temperarea creditarii in ultimul an. El a recunoscut ca BNR a folosit aproape toate franele pe care le avea la dispozitie ca sa incetineasca expansiunea creditului, iar in viitor nu ar mai putea decat sa apese si mai tare pe pedala, desi este aproape de podea. Oricum, guvernatorul nu se asteapta sa mai fie nevoie de actiuni la fel de agresive. El a subliniat ca, pe masura ce inflatia scade, dobanda de politica monetara, de 8,75% pe an, corespunde unei dobanzi reale tot mai mari. In conditiile unei inflatii anuale de 6,2% in iulie, dobanda reala a fost de 2,5%, un nivel destul de mare.

Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, considera ca BNR va miza tocmai pe acest aspect, iar pentru a asigura o politica stransa, va mentine dobanda de interventie la 8,75% pe an pana in primul trimestru al anului viitor. "Eventuale modificari ale dobanzii in acest interval ar putea genera socuri pe piata valutara", considera Dumitru. O eventuala intarire suplimentara a politicii monetare ar fi realizata prin majorarea rezervelor minime obligatorii, apreciaza el.

BNR a urcat dobanda efectiva folosita pentru sterilizare de la 7,7% in iulie trecut la 8,75% in prezent, a majorat rezervele minime la lei si valuta (prin care forteaza bancile sa imobilizeze o parte din fondurile atrase) si a introdus plafoane pentru finantarile in valuta pe care o banca le poate acorda. Totodata, creditarea persoanelor fizice a fost restrictionata prin introducerea unui plafon pentru ponderea angajamentului total de plata in venitul net lunar, iar mai nou reglementarile au fost extinse si asupra societatilor financiare nebancare.

Isarescu noteaza ca, dupa un an de astfel de masuri drastice, excesul de lei se mentine inca pe piata, desi a scazut considerabil. BNR se afla in pozitia de debitor net fata de bancile comerciale, atragand de la acestea depozite. Daca banca centrala ar lasa acesti lei sa ajunga in economie, ar risca sa alimenteze inflatia. Isarescu spune insa ca in ultimele luni a remarcat cresteri sustinute ale productivitatii, ceea ce il face sa se intrebe daca nu cumva economia poate sustine o crestere mai mare. In proiectia sa, BNR foloseste o crestere a PIB potential de 5,5% (care nu ar alimenta inflatia). Ultimele date sugereaza ca potentialul de crestere neinflationista este mai apropiat de 7%, ceea ce ar insemna ca BNR poate lasa totusi mai multi lei sa ajunga in economie.

Analistul financiar Florian Libocor considera ca nu eliminarea excesului de cerere din economie ar trebui sa fie principala problema, ci cresterea ofertei interne, care ar duce si la atenuarea deficitelor externe. Cu toate acestea, putine masuri sunt intreprinse pentru a sustine cresterea ofertei. "O revenire a economiei ar reduce si necesarul de sterilizare al BNR", considera Libocor.

In sistemele financiare mature, banca centrala este un creditor de ultima instanta, la care bancile comerciale apeleaza pentru a se refinanta. Oficialii BNR evita sa indice un orizont clar de timp in care si pe piata locala s-ar putea ajunge la o asemenea situatie. Pozitia de debitor net a BNR fata de bancile comerciale ingreuneaza, de altfel, si transmiterea masurilor de politica monetara in economie. Mai ales in cazul masurilor care vizeaza cresterea dobanzilor la credite, mecanismul de transmitere este greoi si practic efectele se vad dupa cateva luni, spun analistii.

O trecere la pozitia de creditor net a BNR fata de sistemul bancar va fi posibila doar atunci cand excesul de lei va fi complet resorbit. Isarescu remarca deja o diminuare a excesului de lichiditati, fara de care performantele de scadere a inflatiei nu ar fi putut aparea, spune el. O buna parte din leii in exces s-au dus in economie, sub forma creditelor acordate de banci. Fondurile suplimentare care au ajuns in economie nu au generat insa presiuni inflationiste, inclusiv pentru ca excesul de cerere si-a gasit debuseu in importuri. Costul platit a fost insa cresterea sustinuta a deficitelor externe.

Guvernatorul spune ca inca mai exista un exces de lei, iar acesta se simte. La sfarsitul lui iulie, BNR tinea in afara pietei 18,3 miliarde de lei, sume atrase prin depozite la o luna si certificate de depozit pe trei luni. Comparativ cu inceputul anului, sumele aflate in stoc la banca centrala au scazut totusi cu aproape o treime. In fine, pe langa excesul de cerere din partea populatiei, BNR se confrunta si cu un apetit mai mare pentru cheltuieli din partea statului.

Ministrul finantelor a programat pentru anul acesta un deficit bugetar de 2,5% din PIB, in conditiile in care Guvernul doreste sa sustina programele de investitii, amanate in anii trecuti din lipsa de fonduri. Isarescu spune acum ca exista posibilitatea ca pana la sfarsitul anului sa nu vedem insa un deficit bugetar atat de mare, in conditiile in care veniturile atrase la buget depasesc chiar si proiectiile revizuite ale Finantelor.

La sfarsitul lui iulie, bugetul de stat inregistra inca un excedent semnificativ. Guvernatorul Mugur Isarescu pare gata sa admita ca taxa unica, introdusa la inceputul anului trecut, poate avea efecte benefice, dupa ce pana acum a pastrat in privinta ei o atitudine mai curand rezervata.

Dupa ce s-a trait si cu o inflatie de 10% pe luna in urma cu un deceniu, o rata de 6,1% intr-un an, cat e asteptata acum pentru 2006, pare dintr-un alt film.