Afinitatea lui Mandl pentru violenţa fizică a ajutat-o să ajungă la cel mai înalt grad al gardienilor în 1939. Lichtenberg a fost înlocuit de Ravensbruck, un lagăr pentru femei mult mai mare, unde Mandl şi-a exercitat funcţia de Oberaufseherin sau supervizor al gardienilor. 

 

Una dintre prizoniere îşi aminteşte cum Maria Mandl şi partenera sa Dorothea Binz „preferau să bată ele persoanele decât să pună pe altcineva”, astfel şi-a obţinut porecla de „Bestia”. Femeia căuta mereu motive pentru a agresa fizic deţinutele. Una dintre metodele sale preferate era să caute femeile care şi-au ondulat părul (practică interzisă în lagărele de concentrare) pe care le bătea sau le punea să se radă pe cap. Maria Bielicka îşi aminteşte un moment în care Mandl a bătut o prizonieră până când aceasta a murit.