♦ „Nu mă dau deoparte în ţara mea, o cale să ajungem la consumator vom găsi. Am fi bucuroşi dacă noi, producătorii români, am pleca de la acelaşi start cu producătorii străini“.

Asigurarea unui volum mare de produse, garantarea unei constanţe a cantităţii livrate, dis­counturile comerciale sau taxele ridicate la raft sunt nu­mai câ­teva din­tre con­di­ţi­ile pe care pro­du­că­to­rii ro­mâni spun că trebuie să le îndeplinească pentru a ajunge în marile reţele moderne de comerţ, iar uneori accesul este limitat la un număr restrâns de magazine.

„Nu se vrea ca producătorii români să ajungă în supermarketuri. Ca să poţi dezvolta un brand naţional ai nevoie să corelezi distribuţia cu comunicarea. Re­tailerii, mimând bunăvoinţa, prin accesul producătorilor români într-un număr limitat de magazine, zdrobesc brandul, pentru că nu putem comunica eficient cu consumatorul şi nu putem face performanţă astfel“, susţine Irina Filip, fondatoarea companiei Cream Land, care produce îngheţata Cremola.

Ea adaugă că brandurile din afară sunt mai avantajate decât cele româneşti, iar re­pre­zen­tanţii lanţurilor mari de magazine sunt „ins­truiţi“ fie să refuze total pro­ducă­torii ro­mâni, prin invocarea unor mo­tive pre­cum gus­tul produsului sau eticheta ne­con­formă, ocu­parea unui spaţiu prea mare la raft ori lipsa ce­rerii pieţei, fie, după multe insis­tenţe, să listeze produsele într-un număr limitat de magazine.

În prezent, îngheţatele Cremola se găsesc în 38 de magazine Mega Image. „Un brand nu se dezvoltă cu o distribuţie ciuntită, nu are şanse la o creştere reală.“ 

De altfel, produsele se găsesc şi în Carrefour, retailer care, potrivit infor­ma­ţi­ilor oferite de Irina Filip, a limitat numărul de sortimente sau de gramaj din magazine, în unele magazine compania având doar înghe­ţată de cacao, în altele doar de vanilie, în unele având îngheţată la 500 ml, în altele la 1.000 ml. Totodată, brandul Cremola este prezent şi în Kaufland, în toate magazinele, însă antreprenoarea spune că nu poate co­munica deloc cu şefii de magazine, iar astfel nu ştie niciodată situaţia stocurilor.

„Am muncit 8 ani să pot pune pe pi­cioa­re o fabrică, din dorinţa de a face de­ser­turi industriale naturale, iar acum produc o dată la două sau trei săptămâni sau chiar la o lună, folosind o capacitate infimă de producţie din potenţialul fabricii“, a precizat Irina Filip.

Fabrica de îngheţată Cream Land SRL (fabrica nouă - n. red), a avut o cifră de afaceri de 740.000 mil. lei în 2019, de câteva ori mai mare decât în 2018 când a avut venituri de 2.300 de lei, iar numărul mediu de angajaţi este de 17, conform reprezentanţilor businessului. 

De asemenea, Cristina Dumitrescu, care controlează împreună cu soţul său compania Zada Prodcom din comuna Horodnic de Jos, judeţul Suceava, producător de lactate şi brânzeturi tradiţionale, dar şi specialităţi din lapte, produse ce erau prezente în urmă cu câţiva ani în Carrefour şi Cora, spune că a renunţat la aceste colaborări, pentru că „retailerii nu sprijină în mod real producătorii români“.

Zada Prodcom a avut în 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, o cifră de afaceri de 3,3 mil. lei, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, un profit de 43.000 lei, în scădere cu 75% şi un număr mediu de 25, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Reprezentanţii firmei au spus că veniturile din 2019 s-au păstrat la un nivel similar, dar şi numărul de angajaţi.

„Acum vindem doar către Selgros, dar am colaborat şi cu Cora şi Carrefour, însă supermarketurile pun accent pe volume, discounturi, taxe substanţiale la raft, condiţii stabilite de ele pentru livrare, pentru că au rulaje foarte mari şi nu trebuie să rămână descoperiţi. Experienţa mea îmi spune nu sprijină în mod real producătorii români, căci atunci când este supraproducţie cumpără de la cine are cel mai mic preţ, iar eu fac manufactură şi nu pot scădea atât de mult şi comenzile îmi sunt reduse sau nu mai primesc deloc“, afirmă Cristina Dumitrescu.

Orice intrare în oricare dintre marile reţele de magazine prezente în România este dificilă, pentru că spaţiul la raft este limitat, însă cel mai greu este să ajungi să comunici cu cineva, angajaţii responsabili de achiziţii „fiind mai mereu în concediu, au o problemă cu e-mail-ul şi nu primesc ce le scriem sau sunt foarte ocupaţi şi răspund după câteva săptămâni“, susţine Corina Oprşiu, directorul executiv al grupului Avis 3000.

Grupul Avis 3000 din judeţul Hunedoara, un complex avicol integrat care produce carne de pui şi ouă, comercializează, în principal, produsele în propria reţea de distribuţie formată din 34 de magazine de proximitate situate în judeţele Hunedoara şi Alba, iar o parte din cantitatea de ouă este vândută şi în reţeaua Lidl. Grupul Avis 3000 a avut o cifră de afaceri de 43,5 mil. euro în 2019 şi un număr de 540 de angajaţi, conform informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

„Comenzile pentru ouă de la Lidl sunt mai mici în această perioadă, pentru că cererea din partea consumatorului a scăzut. Acum suntem în negocieri cu Profi pentru a vinde carne, dar nu este foarte uşor să ajungi în retail. Durează foarte mult până ni se răspunde la e-mailâuri şi apoi până intrăm efectiv cu produsele la raft“, mai spune Oprişiu.

Dezamăgit de lipsa de comunicare cu producătorii români a retailerilor este şi Dacian Badea, preşedintele consiliului de administraţie & director comercial al cooperativei agricole Fermele Ecologice SILVANIA, care a trimis e-mail-uri - o formă oficială de comunicare - marilor lanţuri de magazine moderne pentru a lista produsele lactate şi uleiurile, rămase fără răspuns, în cea mai mare parte.

„Noi ne luptăm să producem şi o să ieşim în piaţă. Nu mă dau deoparte în ţara mea, o cale să ajungem la consumator vom găsi. Am fi bucuroşi dacă noi, producătorii români am pleca de la acelaşi start cu producătorii străini. Marii retaileri trebuie să respecte producătorii locali şi să le acorde şanse reale să ajungă pe raft şi la consumatori. Mi-ar plăcea să existe transparenţă, dar cred că în timp clientul influenţează piaţa“, spune Dacian Badea.

Fermele Ecologice Silvania Cooperativa Agricolă SRL a avut o cifră de afaceri de circa 16 mil. lei în 2019, aproape de trei ori mai mare decât în anul anterior, şi un profit de 230.000 de lei, mai mare cu 62% decât în 2018, potrivit datelor publice. Compania are 90 de angajaţi, o suprafaţă cultivată de 2.200 de hectare în sistem ecologic şi un efectiv de 1.100 de bovine, potrivit reprezentanţilor companiei. 

Dacian Badea este în discuţii cu Mega Image pentru a lista produsele lactate şi cu distribuitorul Whiteland pentru a lista uleiurile ecologice în Cora şi Auchan. „Concret, nu am nicio cretitudine, am speranţe.“

Antreprenorii din industria alimentară, mici sau medii, consideră că este nevoie de anumite reglementări care să le faciliteze accesul la raft, politici dezvoltate atât de autorităţi în colaborare cu asociaţiile de producători, pentru că „retailerii fac business în România şi ar trebui să respecte românii“, spun ei.

Cum este pentru un producător român pe rafturile din străinătate: Ungaria, Cehia şi Slovacia îşi protejează producătorii interni

♦ Producătorii români care vor să ajungă la raft în marile reţele comerciale din alte ţări europene se confruntă cu probleme şi refuzuri în ultimele luni, în contextul în care acestea le transmit că se axează mai mult pe producători interni.

♦ „Produsele noastre au fost în Ungaria, unde am colaborat până săptămâna trecută cu Auchan, timp de trei ani. Pe fondul acestei pandemii, cei din Ungaria au decis să-şi protejeze producătorii interni şi să nu mai dea spaţiul la raft producătorilor externi. Este o primă măsură din cauza căreia suferim pentru că a însemnat o anumită muncă să mergem în fiecare an în Ungaria să promovăm produsele. Am ajuns abia anul trecut de la producător listat sezonier la producător listat permanent, iar anul acesta am ajuns să ne spună că nu mai alocă spaţiu la raft producătorilor externi. Practic, am pierdut un contract după investiţii de trei ani de zile, nu datorită produsului sau  preţului“, a spus recent pentru ZF Andrei Pădurean, director operaţional, Silvania Gourmet, care produce mezeluri tradiţionale, specialităţi gourmet şi mezeluri eco fără E-uri într-o fabrică din Zalău, judeţul Sălaj. Producătorul din Zalău s-a lovit de aceleaşi impedimente şi în alte pieţe din Uniunea Europeană, precum Slovacia sau Cehia.