8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anul calea studiului în străinătate

Autor: Andreea Tobias Postat la 03 septembrie 2020 50 afişări

8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anul calea studiului în străinătate

8.000 de absolvenţi de liceu din România aleg anul calea studiului în străinătate. România ocupă locul cinci în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi internaţionali. Lipsa banilor este principalul obstacol al studiilor în străinătate.

Interesul pentru studiile în străinătate s-a menţinut ridicat, în ultimii ani, în rândul tinerilor români. Programele de educaţie axate pe student, posibilităţile crescute de angajare după terminarea studiilor, multiculturalitatea, dar şi experienţa profesională căpătată încă de pe băncile facultăţilor determină, anual, 8.000 de absolvenţi de liceu şi de licenţă din România să aleagă calea studiului în străinătate. Numărul lor ar putea fi şi mai mare, susţin reprezentanţii organizaţiei FINS, dacă resursele financiare nu ar reprezinta principala problemă a celor care renunţă să plece să la studii, deşi sunt admişi la universităţi de top din Europa.

Potrivit datelor UNESCO, România ocupă un loc fruntaş în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi studenţi internaţionali – locul cinci. Decizia de a deveni studenţi în străinătate nu este însă, deloc uşoară, chiar dacă pentru cei care aleg să plece, avantajele sunt numeroase: studiul într-o limbă străină, multiculturalitatea, programele universitare adaptate cerinţelor pieţei muncii, cursurile centrate pe nevoile studenţilor, profesorii care ghidează studenţii pe tot parcursul studiilor, oportunităţile crescute de angajare.

„Principalul obstacol de care se lovesc cei mai mulţi dintre cei care caută să studieze în străinătate îl reprezintă resursele financiare. Aproximativ 50% dintre tinerii din Centrul şi Estul Europei, care sunt admişi în cadrul unui program universitar ori post-universitar din afara ţării de rezidenţă, aleg, în final, să nu plece la studii tocmai din cauza lipsei banilor”, explică Alexandru Ghiţă, fondator al FINS, instituţie de creditare non-bancară care oferă credite de studii pentru licenţă şi masterat, în România şi Europa.

Acoperirea taxelor de şcolarizare, care variază în funcţie de ţară, de programul de studiu, de universitate (privată sau de stat) şi, mai ales, de acoperirea costurilor aferente nivelului de trai (cazare, mese, materiale educaţionale, echipamente IT, asigurări medicale, transport, urgenţe, alte cheltuieli neprevăzute) – reprezintă suficiente motive pentru a determina studenţii români să se gândească de două ori înainte de a lua decizia să plece sau nu la studii într-o altă ţară. Aceste cheltuieli reprezintă o barieră pentru tineri, în condiţiile în care costurile de trai într-o ţară din Europa de Vest sunt mult mai mari decât cele din România. Practic, viitorii studenţi trebuie să fie capabili să-şi acopere toate cheltuielile, multe altele în afara taxelor de şcolarizare, care – celor mai norocoşi le sunt finanţate de universităţile ori guvernele statelor respective.

„În ciuda schimbărilor generate de Brexit şi de pandemia globală, tinerii români sunt interesaţi să plece la studii în străinătate, optând pentru universităţi din Marea Britanie, Franţa, Spania, Danemarca sau Olanda, pentru programe cu profil economic, tehnic sau umanist. Anul acesta, foarte mulţi tineri s-au interesat de programele noastre de finanţare a studiilor şi acoperire a cheltuielilor de trai. Numărul lor creşte în fiecare an. Cât despre universităţile europene cu care noi menţinem constant legătura, acestea sunt pregătite pentru redeschiderea campusurilor începând din toamnă şi desfăşurarea normală a cursurilor – cu rezerva trecerii în online, în cazul în care situaţia medicală se înrăutăţeste”, adaugă Alexandru Ghiţă.

Lipsa banilor – principala problemă a majorităţii aplicanţilor – poate fi rezolvată prin intermediul unor soluţii de finanţare care să acopere nevoile studenţilor – de la taxele universitare, la cheltuielile de cazare, echipamentele IT, resursele educaţionale, toate cele necesare traiului în statul respectiv.

Până de curând, în România nu exista o instituţie financiară care să ofere finanţări dedicate studenţilor, motiv pentru care mulţi aplicanţi nu reuşeau să obţină sumele necesare studiilor în străinătate, iar în final, renunţau la oportunitate. Alternativa clasică pentru aceste finanţări le reprezentau creditele bancare, dar care, de regulă, sunt greu de accesat din cauza lipsei istoricului de venituri ale studenţilor ori a garanţiilor imobiliare sau imposibilitatea unor rambursări care începe imediat dupa acordarea creditului. O altă variantă o reprezintă împrumuturile guvernamentale limitate la nivelul taxelor de şcolarizare, însă fără soluţii pentru cheltuielile de trai sau, cazul cel mai fericit, obţinerea unor burse.

Astfel s-a născut FINS – un program de finanţare dedicat studenţilor, ce oferă soluţii de creditare de până la 25.000 de euro în cazul programelor de licenţă, respectiv 18.000 de euro în cazul programelor de masterat. Procesul de aplicare presupune furnizarea de informaţii din partea studenţilor şi încărcarea unor documente în formularul de aplicaţie online, alături de susţinerea unui interviu. Analiza de credit ia în calcul profilul universităţii şi a programului de studii, rezultatele academice şi profesionale pe care aplicanţii le-au avut până la momentul aplicaţiei. Avantajul programului constă în faptul că studentul nu trebuie să aibă un istoric de venituri, el primeşte consultanţă financiară şi planificare bugetară, nu are nevoie de garanţii imobiliare, iar evaluarea finanţării are loc pe baza dosarului şi a profilului său academic şi profesional. De altfel, singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească aplicantul este aceea de a nu figura ca restanţier la plata unor împrumuturi către alte instituţii financiare.

Programul permite utilizarea banilor nu doar pentru acoperirea taxelor de şcolarizare, ci şi pentru alte costuri aferente nivelului de trai, de întreţinere în ţara respectivă, de la cazare, mese, cărţi, echipamente IT, asigurări medicale, transport, urgenţe şi alte cheltuieli neprevăzute. Rambursarea sumelor împrumutate începe la 6-12 luni după finalizarea studiilor, timp în care absolvenţii au timp să-şi găsească joburi, şi e structurată pe o perioadă cuprinsă între 5-10 ani, astfel încât să impacteze cât mai puţin veniturile tinerilor.

Ţările din Europa care asigură cele mai mici taxe de şcolarizare sunt statele nordice – Danemarca, Finlanda şi Suedia – ţări care asigură alternativa studiilor universitare gratuite. De asemenea, ţări accesibile din punct de vedere financiar sunt Germania şi Franţa, unde taxa de şcolarizare este mai mult o taxă administrativă în valoare de 150–300 euro/semestru, în timp ce în Belgia şi Olanda, costul studiilor variază între 1.000 si 2.500 euro/an. La polul opus, la capitolul celor mai scumpe destinaţii de studiu din lume se numără Australia şi Statele Unite. Un an de şcolarizare la o universitate în SUA variază între 15.000 şi 40.000 dolari/an, în timp ce în Australia, costul mediu al unui program de studiu este de 20.000 euro/an. La toate acestea se adaugă, fireşte, cheltuielile de trai.

Odată cu intrarea în vigoare a Brexit-ului, începând cu 2021, oportunităţile de studiu în universităţile din Marea Britanie – cea mai căutată destinaţie de studiu din Europa, în rândul tinerilor români, şi a doua destinaţie de studiu la nivel mondial, după Statele Unite (potrivit ultimelor date ale Higher Education Statistics Agency din Regatul Unit aprox. 485.000 de studenţi internaţionali) – se vor diminua considerabil în rândul imigranţilor, odată cu dispariţia împrumuturilor guvernamentelor acordate studenţilor europeni şi, implicit, creşterea costurilor de şcolarizare în instituţiile de învăţământ superior.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
elevi,
studiu,
străinătate

Citeşte pe comedymall.ro

ZF.ro
Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19 Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de unde locuiţi
Mediafax
Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză
Preşedintele Belarusului închide graniţele cu Occidentul şi pune armata în stare de alertă
MonitorulApararii
Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot
Trump se arată disponibil vânzării aeronavelor F-35 către EAU, în ciuda opunerii Israelului
MonitorulPartidelor
Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban
Tudose: Dezumanizarea liberală ţine de lipsa de omenie
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.