Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

Autor: Vlad Popescu Postat la 30 mai 2013 1878 afişări

5,7 milioane. Acesta este numărul tinerilor şomeri din Uniunea Europeană. De peste două ori mai mulţi faţă de populaţia totală a Bucureştiului. Potrivit datelor Eurostat pentru luna martie, numărul şomerilor cu vârste de sub 25 de ani a crescut cu aproape 200.000 doar în ultimul an. Un sfert dintre tinerii din UE sunt şomeri. Situaţia este cu atât mai gravă în statele de la periferia zonei euro: 60% în Grecia, 55% în Spania, 40% în Italia şi Portugalia. La sfârşitul anului 2008, şomajul în rândul tinerilor se cifra la aproximativ 16% în UE, în timp ce rata şomajului la general, pe toate categoriile de vârstă, era de 8%.

Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.

Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.

Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.

În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.

Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.

În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.

Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.

În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.

Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.

În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.

„Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.

Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.

„Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.

Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/aproape-6-000-000-de-tineri-sunt-condamnati-sa-traiasca-in-saracie-nimeni-nu-face-nimic-10910655
10910655
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.