Este mai avantajos ca oamenii, atunci când pornesc o afacere, să-şi păstreze joburile curente sau să renunţe la ele?

Autor: Florin Casota Postat la 08 august 2016 1098 afişări

Este mai avantajos ca oamenii, atunci când pornesc o afacere, să-şi păstreze joburile curente sau să renunţe la ele?

Doi cercetători în domeniul managementului, Joseph Raffiee şi Jie Feng, şi-au pus această întrebare şi între 1994 şi 2008 au urmărit un de peste 5000 de americani (20-50+ de ani) care au devenit antreprenori.

Poate vă gândiţi că antreprenorii atunci când pornesc o afacere trebuie să o facă cu o convingere deplină, foarte încrezători în afacere şi să-şi asume toate riscurile pentru ca aceasta să fie un succes. Studiul celor doi a arătat că cei care şi-au păstrat serviciul au avut şanse de eşec cu 33% mai mici decât aceia care au demisionat.

Câteva exemple de antreprenori care după ce şi-au lansat afacerea au continuat cu jobul (studiile) curent susţine teoria studiului celor doi cercetători. După ce a inventat primul computer Apple I, Steve Wozniak a continuat să lucreze cu normă întreagă ca inginer la Hewlett-Packard. Nici Larry Page şi Sergey Brin nu au renunţat la doctoratele pe care le făceau la Stanford. Ba, mai mult, în 1997 cei doi, îngrijoraţi că motorul de căutare le ocupă prea mult timp, au încercat să vândă Google pentru mai puţin de 2 milioane de dolari. Din fericire pentru ei, potenţialul cumpărător le-a refuzat oferta. Alte exemple sunt şi Brian May, chitaristul Queen, care-şi făcea doctoratul în astrofizică când a început să cânte la chitară, dar nu a renunţat decât peste câţiva ani la studii. Stephen King a lucrat ca profesor, om de serviciu şi a fost angajat la o benzinărie timp de şapte ani după ce a scris prima sa nuvelă, renunţând la slujbă abia la un an după ce i s-a publicat primul roman, Carrie.

De ce toţi întreprinzători nu au renunţat la slujbele lor încă de la început? Adam Grant răspunde prin cartea sa "Originalii. Nonconformiştii care fac lumea să progreseze", făcând analogie cu investiţiile la bursă. Dacă intenţionezi să faci o investiţie riscantă, te protejezi făcând alte investiţii sigure. Aşadar oamenii de succes aplică acest principiu şi în viaţa de zi cu zi, acest lucru oferindu-le un sentiment de siguranţă într-un domeniu şi le dăruieşte libertatea de a risca, de a fi originali în alt domniu (afacerea).

Când Pierre Omidyar a lansat eBay, a fost doar un hobby. A continuat să lucreze ca programator în următoarele nouă luni, renunţând la slujbă numai când magazinul său online a început să-i aducă mai mulţi bani decât salariul. Sara Blakely, creatoarea Spanx, a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Ca să-şi echilibreze portofoliul de risc, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul. După ce a lansat Spanx, a devenit cea mai tânără miliardară din lume care şi-a făcut averea prin forţe proprii.

Henry Ford a lucrat pentru Thomas Edison în timp ce dezvolta invenţia sa, Bill Gates şi-a suspendat studiile (nu le-a întrerupt) şi şi-a convins părinţii să-l susţină financiar pentru a porni Microsoft.

Aşadar, potrivit mai multor studii, antreprenorii de succes îşi i-au riscuri calculate, minore şi nu se aruncă cu capul înainte în viitoare lor afacere. "Însă originalii de cel mai remarcabil succes nu sunt cutezătorii care sar de pe o stâncă fără să se uite. Ei sunt aceea care se apropie cu prudenţă, mergând pe vârfuri, de buza prăpastiei, îţi verifică de trei ori paraşuta şi îşi şi montează o plasă de siguranţă, pentru orice eventualitate", spune Adam Grant în cartea sa.

O să închei acest articol cu un alt citat, de data aceasta Malcom Gladwell în New Yorker care spune "mulţi întreprinzători îşi asumă o mulţime de riscuri-dar aceia sunt întreprinzătorii care dau greş, nu cei din poveştile de succes"

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.