În octombrie, mi-a atras atenţia Topul ZF al companiilor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2019. Pe primul loc a fost Yazaki, componente auto, cu o scădere a numărului de angajaţi cu 2.924. Pe locul 2 a fost Oltchim Râmnicu-Vâlcea cu un minus de 1.714, pe locul 3 a fost retailerul Auchan, cu un minus de 1.450, pe locul 4 a fost Adecco, firmă de recrutare temporară, cu un minus de 1.234, pe locul 5 a fost o companie din Timiş - Sistem de Producţie şi Cablaje, cu minus 1.152, iar pe locul 6, o surpriză destul de mare, Oracle România, cu o scădere a numărului de angajaţi pe această companie cu 1.085, până la 3.378 de angajaţi, cât avea la finalul lui 2019.

În decembrie 2019 salariul mediu din industria IT&C fusese de 7.689 de lei, iar salariul mediu pe economie fusese de 3.340 de lei. Pe locul 2 au fost cei din prelucrarea ţiţeiului cu 6.996 de lei, pe locul 3 cei din intermedierile financiare - bancherii, cu 6.568 de lei, iar pe locul 4 cei din extracţia petrolului, cu 6.310 lei.

Când am văzut în octombrie 2020 topul firmelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi, mi-am pus problema ce caută Oracle acolo, în condiţiile în care piaţa IT era într-o creştere continuă, iar companiile căutau în disperare IT-işti.

Dar, surpriză, când a venit câştigul salarial mediu pentru septembrie 2020: pentru prima dată după un deceniu, cel mai bine plătiţi angajaţi din România nu au mai fost cei din IT.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în septembrie 2020 angajaţii din fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului au avut un salariu mediu net de 7.879 de lei, adică 1.618 euro.

Pe locul 2 au fost angajaţii din IT&C, cu 7.750 de lei, pe locul 3 cei care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu un câştig salarial mediu net de 7.451 de lei.

Salariul mediu pe economie a fost de 3.321 de lei net.

În IT se întâmplă ceva?

Apoi am văzut datele BNR privind exporturile de servicii, o componentă extrem de importantă în balanţa de plăţi a României.

Exporturile de servicii IT, telecomunicaţii, informaţii şi informaţionale - România fiind o ţară outsourcing- au fost în perioada ianuarie-septembrie 2020 de 1,342 miliarde de euro, în scădere de la 1,380 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2019.

Importurile de acest gen de servicii au fost de 663 milioane de euro în ianuarie-septembrie 2020, faţă de 636 de milioane de euro în ianuarie-septembrie 2019.

Interesant, comenzile din afară s-au redus?

Cam din 2009/2010 cererea pentru IT-işti a început să crească susţinut, în paralel cu o creştere constantă a salariilor. În scurt timp bancherii, care în 2008 erau pe primul loc, cu un câştig mediu de 3.082 de lei (838 de euro, la cursul euro de atunci), au început să fie depăşiţi constant.

Această criză adusă de Covid-19 a testat rezistenţa companiilor din IT care şi-au trimis angajaţii să lucreze de acasă. Având o infrastructură de internet bună, trecerea la remote-work s-a făcut fără probleme. Dar probabil că această pandemie a temperat şi vânzoleala de pe piaţa forţei de muncă, ducând şi la scăderea cererii de IT-işti. Multinaţionalele, principalii angajatori de IT-işti, au îngheţat poziţiile dar şi salariile, pentru a vedea ce se mai întâmplă.

Elena Baron, Freelancer IT, o firmă de recrutare pentru middle şi senior management în IT:

aş putea spune că piaţa este semiîngheţată, destul de multe companiile au pus recrutările pe hold pentru că nu ştiu ce va urma, deci oferta de joburi a scăzut. De partea cealaltă candidaţii au devenit mult mai reticenţi în a-şi schimba jobul şi a accepta alte oferte. Salariile nu prea au crescut. Chiar salariul nu mai reprezintă principalul criteriu la care se uită candidaţii ci stabilitatea companiei la care lucrează sau care încearcă să-i recruteze.

Dincolo de acest lucru, îmi amintesc de discuţia pe care am avut-o cu Marian Popa, şeful Centrului de Servicii de la Bucureşti al celei mai mari bănci din Germania, Deutsche Bank, care anul trecut a spus că IT-ul românesc a ajuns pe un platou, iar de aici creşterile salariale mai pot fi justificate doar prin creşterea valorii adăugate, o operaţiune mai complexă decât serviciile actuale.

În ultimii ani creşterile neîntrerupte şi chiar violente ale salariilor din IT au determinat scăderea marjelor pentru multinaţionale, iar în final au adus şi o anumită stare de reticenţă în a lua proiecte noi care să implice angajarea mai multor IT-işti.

Vom vedea în următoarele luni dacă această plafonare - gândiţi-vă că din decembrie 2019 până în septembrie 2020 creşterea câştigului mediu din IT a fost de numai 61 de lei, adică 0,07%, respectiv de la 7.689 de lei, la 7.750 de lei - va continua sau dacă a fost numai o excepţie, iar o dată ce vom ieşi din această pandemie trendul de creştere a salariilor din IT va reveni din nou în prim-plan.

(cristian.hostiuc@zf.ro)