Recesiunea in forma de V se caracterizeaza printr-o cadere abrupta a economiei pana la un punct critic, urmat de o crestere imediata la fel de rapida. Acesta este scenariul cel mai bun si in economia americana a avut loc in anii 1990-1991 si in 2001. Recesiunea in forma de U prezinta o cadere mai lenta a economiei pana la un nivel inferior critic unde economia ramane pentru o perioada mai lunga de timp, urmata de o crestere moderata. In SUA anilor 1971-1978 avem un exemplu de recesiune in forma de U, cand somajul si inflatia a fost la un nivel ridicat pe o perioada mai indelungata de timp.

Recesiunile W incep asemanator celei de tip V, dar caderea abrupta nu este urmata de o crestere definitiva a economiei, ci de o succesiune de caderi si reveniri, creand astfel impresia unei aparente prime iesiri din criza. Acest tip de recesiune este cunoscuta sub denumirea de "double-dip recession", reprezentand doua contractii ale economiei urmate de o revenire de durata. O recesiune in forma de W este dureroasa in special pentru investitorii care cred in revenirea economica. Ei se grabesc sa investeasca crezand ca s-a atins punctul critic inferior si pierd de doua ori cu aceasta gandire: prima data pe parcursul contractarii economiei si apoi in urma falsei reveniri economice.

Referindu-ne la recesiunile in forma de W, acestea pot fi de doua feluri: recesiune de tip W-lent, in care a doua contractie a economiei e mai mare decat prima, si recesiunea W-dinamic, in care prima cadere a economiei este urmata de contractii mai usoare in procesul de revenire pe panta pozitiva a economiei. Ca exemplu, recesiunea din SUA dintre anii 1979 si 1982 a fost una de tip W-lent iar Marea Criza din 1929 -1941 a reprezentat o recesiune de tip W-dinamic in care a doua cadere a economiei din perioada 1937-1938 a fost mai usoara comparativ cu prima perioada de contractie economica. Recesiunile in forma de L se caracterizeaza printr-o cadere brusca e economiei urmata de stagnare pe o perioada indelungata la acelasi nivel. Acest tip de recesiune este cel mai grav deoarece nu ofera speranta unei reveniri. Recesiunea japoneza care a inceput in anii 1990 este un exemplu perfect de recesiune in forma de L.

Nouriel Roubini, profesor al universitatii din New York, considera ca astazi ne confruntam cu o recesiune in forma de U deoarece celebrul economist american se asteapta la o contractie a economiei pe o perioada cuprinsa intre 12 si 18 luni. Aceasta parere se bazeaza pe faptul ca cele doua recesiuni din anii 1990 -91 si anul 2001 au durat fiecare cate 8 luni iar conditiile economice din prezent sunt mai acute sub cel putin trei aspecte:

1. Ne confruntam cu cea mai grava criza imobiliara din SUA de la Marea Criza

2. In 2001 aveam o criza in sectorul corporatist, care reprezinta doar 10% din PIB. Astazi criza este la nivelul consumatorul care constituie aproximativ70% din PIB.

3. SUA se confrunta cu cea mai severa criza financiara din ultimii 70 de ani.

Conform lui Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, se pare ca pietele financiare cunosc o revenire rapida, ca intr-o recesiune de tip V pe care acesta o vede putin probabila.

In mai 2009, Mugur Isarescu declara ca Romania se confrunta cu o criza de tip V iar Eugen Dijmarescu considera ca avem o criza in forma de L.

In timp ce expertii se contrazic privind forma sub care aceasta recesiune va ramane in istorie, de tip U, V sau W, eu as afirma ca prezenta recesiune este ca un radical. Transpusa pe litere, forma radical vine dintr-o combinatie de V si L. Dupa ce a atins pragul critic in primul trimestru al lui 2009, prevad o usoara revenire a economiei mondiale. Nu cred ca economia a cunoscut acum cea mai acuta contractie, dar cu siguranta cunoaste perioada cea mai lunga de revenire de la Marea Criza pana in prezent.

In SUA, consumul privat va reveni dar nu va reprezenta motorul economiei pentru iesirea din aceasta recesiune. Somajul va continua sa creasca pe parcursul anului 2009, chiar si in 2010 depasind cifra de 10 procente. Vor mai trece 3-4 ani pana cand somajul va scadea sub nivelul de 8 procente. Deficitele bugetare reprezinta o noua tendinta in lume si vor fi de actualitate pentru ceva vreme. Sistemul imobiliar este posibil sa atinga punctul critic in al doilea semestru al anului 2009 si sa ramana la acelasi nivel si in 2010. Abia in anul 2012 vom ajunge la nivelul lui 2001 in ceea ce priveste constructiile noi de lucuinte. Pietele financiare inca nu au atins punctul critic.

Intr-o prima faza politicile de sprijinire a economiei pentru o iesire mai rapida din criza pot avea efectul unei injectii cu adrenalina, dand senzatia ca ce a fost mai greu a trecut. Dar aceasta revenire va fi temporara, urmata de un deficit bugetar accentuat si de o masa monetara excesiva pe piata. Va urma inflatia cauzata de rate ale dobanzilor de referinta prea scazute si de deficite bugetare scapate de sub control astfel incat revenirea va fi de durata. Si daca avem impresia ca vedem lumina de la capatul tunelului, mai intai sa ne asiguram ca nu este o fata morgana si doar apoi sa sarbatorim cu surle si trambite iesirea din criza.

Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o cariera de peste zece ani in institutii financiare importante - Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan sau Fortis, a vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu s-au dovedit interesate de managementul riscului iar modelele de afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice. Iordache avea in toamna anului trecut avea o abordare si o viziune destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati interesante pentru investitori.