A inceput campania electorala pentru alegerile prezidentiale. Potrivit sondajelor, patru candidati conduc: Traian Basescu - PDL, Mircea Geoana - PSD, Crin Antonescu - PNL si Sorin Oprescu - independent. Astazi am sa analizez programele economice ale candidatilor la presedintie.

Dintre multele propuneri ale candidatilor, voi pune accentul pe doua obiective: stimularea economiei pe termen scurt si politica fiscala.

Stimularea economiei pe termen scurt

Conform domnului Traian Basescu, recesiunea actuala nu are nimic de-a face cu factorii endogeni. Din moment ce Romania nu poate fi trasa la raspundere, solutia trebuie sa vina din afara: FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana. La urma urmei, SUA si UE au declansat recesiunea mondiala, asa ca este responsabilitatea lor sa scoata economia noastra din criza. Nu va faceti griji, domnule presedinte! Suntem numarul unu pe lista lor de prioritati. Domnul Geoana propune crearea unui fond de investitii publice, care va sprijini sectoarele cheie ale economiei si va crea locuri de munca.

Planul este indestructibil, cu exceptia unui detaliu: sursa de bani pentru acest fond magic. Poate candidatul nostru va apela la FMI & Co pentru ajutor. Acum parca m-am linistit. Domnul Antonescu sustine restructurarea sectorului public si responsabilitatea fiscala. Aceasta strategie nu va reporni economia, cel putin nu in 2010. In cel mai bun caz, va redirecta unele fonduri bugetare. Totusi am invatat ceva: trebuie sa economisesti ca sa ai ce cheltui. Domnul Oprescu va lansa un plan de sprijinire a pensionarilor, somerilor si tinerilor precum si de stimulare a firmelor care doresc sa angajeze. Consider ca prima masura nu ne va scoate din recesiune nici intr-un milion de ani, in timp ce a doua masura a fost si va fi lispita de reusita pentru totdeauna in Romania.

Politica fiscala

Politica fiscala ar trebui sa ramana in linii mari la fel, conform domnului Basescu. Credeti sau nu, impartasim aceeasi parere la subiectul fiscalitate. Domnul Geoana propune introducerea impozitarii progresive si a TVA-ului diferentiat pentru produsele esentiale. Sunt de acord cu trepte de TVA, dar nu agreez un impozit progresiv. Este demonstrat ca o rata fixa de impozitare reduce evaziunea fiscala, mai ales intr-un sistem cu agentii guvernamentale fara autoritate. Domnul Antonescu vrea sa reduca cota unica de impozitare de la 16% la 10%, iar TVA-ul de la 19% la 15% si sa scada cu 50% contributiile la asigurari sociale.

Pe de o parte, aceste masuri vor avea un rezultat favorabil limitat prin diminuarea temporara a economiei subterane. Pe de alta parte, va genera un deficit bugetar greu de acoperit. Costul marginal al finantarii deficitului bugetar pe termen lung, va depasi beneficiile marginale pe termen scurt. Daca am fi avut petrolul Arabiei Saudite, poate ne-am fi permis reducerea impozitelor din nou. Pana atunci, aceste masuri nu sunt altceva decat promisiuni ieftine de campanie electorala. Domnul Oprescu propune o amnistie fiscala, sperand in legalizarea economiei la negru. Eu am rezerve puternice ca masura asta va reduce semnificativ exodul de capital catre conturile offshore. Pusa in aplicare, aceasta masura populista va avea un efect infim asupra veniturilor fiscale.

Confruntati cu o crestere a somajului si cu teama unei crize economice prelungite, cetatenii romani vor avea de ales intre aceleasi personaje de desen animat si de o incompetenta incontestabila. Presedintele nu trebuie sa fie laureat al premiului Nobel pentru economie, dar trebuie sa detina macar o gandire de bun simt. Cerem prea mult? Raspunsul il vom afla pe http://toniiordache.ro