Despre autoconsum si productivitate

Postat la 29 august 2005 4 afişări  

Ne intrebam adesea ce face ca economia tarilor dezvoltate sa functioneze mai bine ca a noastra. Diversi analisti ofera solutii tot atat de diverse: lipsa coruptiei, mentalitatea "de munca", un cadru legislativ sau investitional care incurajeaza productia etc.

Despre autoconsum si productivitate

Ne intrebam adesea ce face ca economia tarilor dezvoltate sa functioneze mai bine ca a noastra. Diversi analisti ofera solutii tot atat de diverse: lipsa coruptiei, mentalitatea "de munca", un cadru legislativ sau investitional care incurajeaza productia etc. Sunt toate acestea adevaruri generale, dar prea abstracte pentru cititorul obisnuit.

 

Pentru uzul cititorului obisnuit se folosesc "imagini" precum roata care se invarte sau motorul care duduie (in plin sau in gol). Arareori analistii recurg la exemple simple din bugetul unei familii.

 

Plecand de la ideea (banala, si care nu cred sa fie originala) ca se poate stabili un paralelism aproape perfect intre modul de a gestiona economic o tara, o companie sau o familie, putem folosi un exemplu si sa comparam economia Romaniei cu, sa spunem, cea americana.

 

O problema a oricarei familii este cresterea nepotilor. In Romania, un bunic pus in situatia de a-si ajuta copiii - care muncesc - la cresterea nepotilor face cel mai simplu lucru: isi ia sarcina de a-si ingriji nepotul opt ore pe zi, cat timp parintii sunt la serviciu. Un astfel de comportament produce in societate un aport (contribuie la produsul intern brut al tarii) egal cu valoarea muncii prestate de mama/unul dintre parinti (care, daca nu ar dispune de ajutorul bunicului, ar trebui sa renunte la slujba). In SUA, acelasi bunic (de fapt altul, cu mentalitate de american) si-ar lua o slujba si din banii castigati, ar plati o doica/baby-sitter pentru nepot. Iata cum, in afara de parintele care munceste, s-au mai creat inca doua locuri de munca: pentru bunic si pentru doica... Desigur, aceasta contribuie nu numai la produsul intern brut al tarii, dar si la buget, prin taxele pe venit platite de cei doi contribuabili, precum si la capacitatea unei familii (a femeii baby-sitter) de a se intretine. Iata cum, in mod natural intre cele doua economii apare o diferenta datorata mentalitatii oamenilor.

 

Mai mult, se creaza locuri de munca suplimentare, iar la bugete se incaseaza mai multi bani. Un alt exemplu de autoconsum care duce la aceleasi rezultate este urmatorul: romanii din mediul rural (si Romania are un procent al populatiei care locuieste in mediul rural de aproximativ 47,3%, mult mai mare decat UE, SUA si chiar tarile din Europa Centrala si de Est) consuma o buna parte din productia agricola pe care o realizeaza. Astfel, munca acestor oameni nu se inregistreaza in produsul intern brut, ei nu platesc taxe pe venit, iar potentialul de dezvoltare al economiei este franat. Cele doua fenomene prezentate mai sus sunt caracteristice tarilor cu un nivel de dezvoltare scazut. Specializarea muncii este mai redusa, multe activitati (in special in domeniul serviciilor) lipsesc sau sunt produse "intern". Fenomenul autoconsumului in special a caracterizat perioada de recesiune de pana in anul 2000, si este o masura a ramanerii in urma inca a economiei noastre fata de alte tari.

 

Cresterea productivitatii muncii este un alt concept abstract pentru majoritatea cititorilor, dar cu mari implicatii in economie. Avansul mai pronuntat in productivitate din Romania fata de UE sau orice alta tara poate determina si explica aprecierea leului fata de moneda nationala a tarii respective, desigur alaturi de alti factori (inflatie, rata dobanzii etc). De exemplu, daca in Romania cresterea de productivitate in ultimele 6 luni a fost de 10% iar in SUA de 6%, este normal ca leul sa se fi apreciat cu aproximativ 4% fata de dolar in aceeasi perioada, ca efect numai al diferentei de productivitate.

 

Devine astfel important sa putem intelege si cuantifica in mod corect cresterea productivitatii muncii. Problema de intelegere se refera la partea calitativa a definitiei. Intuitiv, spunem despre o economie ca e mai productiva decat alta, daca foloseste tehnologie mai avansata, utilizeaza mai putina mana de lucru pentru a produce aceleasi bunuri, sau invers, daca folosind aceeasi mana de lucru produce bunuri cu valoare mai mare. La o prima evaluare, Romania pare mai degraba in plutonul tarilor cu productivitate redusa, iar structura exporturilor noastre vine sa intareasca aceasta evaluare.

 

Materii prime sau semifabricate primare (otel, tabla, aluminiu) si produse cu valoare adaugata mica (lohn, confectii, echipamente electrice simple) sunt printre principalele produse de export ale tarii noastre. Totusi, variatia de productivitate de la o perioada la alta conteaza si nu marimile absolute, asadar prima imagine s-ar putea sa fie inselatoare. De aceea, cuantificarea matematica a variatiei de productivitate este importanta.

 

Pare simplu sa intelegem definitia matematica a productivitatii: raportul dintre productia realizata (exprimata de exemplu prin valoarea adaugata bruta in economie) si numarul de salariati care au realizat aceasta productie. Problemele apar in masurarea celor doua marimi, in special in economii care au o pondere mare a activitatii necontabilizata (economia gri), pentru ca este greu de cuantificat relatia dintre procentul de productie nedeclarata si procentul de salariati neinregistrati, si evolutia in timp a acestor cifre. Tinand cont de nivelul mare de impozitare al salariilor din Romania pana in 2005, fata de procentul modic de impozitare a profitului, cred ca fenomenul de frauda a fost mai raspandit in ceea ce priveste utilizarea muncitorilor fara carte de munca, decat in nedeclararea corecta a cifrei de afaceri a companiilor. Astfel, in opinia mea productivitatea muncii raportata oficial in Romania este mai mare decat cea reala, si probabil si variatia acestei marimi in timp; in consecinta aprecierea leului ca efect al cresterii productivitatii mai mari in tara noastra este discutabila.

 

Cand vom ajunge sa diminuam autoconsumul catre valori "normale" si vom fi in masura sa avem o imagine corecta asupra productivitatii, o sa stim cu adevarat ca romanii au mentalitatea, iar Romania are posibilitatea, sa micsoreze diferentele fata de tarile dezvoltate.

 

Dragos Cabat este vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

http://www.businessmagazin.ro/opinii/despre-autoconsum-si-productivitate-1004609
1004609
comments powered by Disqus
Important e ce laşi în urmă Important e ce laşi în urmă

Ionuţ Simion a preluat la jumătatea lui 2015 mandatul de country managing partner al PwC România şi a reuşit să crească businessul, în doi ani şi jumătate de mandat, cu 27%. Îşi dorea să intre în armată, dar a ajuns economist, iar cariera l-a purtat prin companii care au definit capitalismul românesc timpuriu. Şeful PwC spune că norocul, deşi important în viaţă, reprezintă doar locul în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc.

vezi continuarea
ZF.ro
Este OFICIAL: Încă un lanţ de supermarketuri dispare din piaţă. Mutarea făcută de Auchan Este OFICIAL: Încă un lanţ de supermarketuri dispare din piaţă. Mutarea făcută de Auchan
ONE.ro
Motivul pentru care Emma Zeicescu a divorţat. Cine este acum iubitul ei Motivul pentru care Emma Zeicescu a divorţat. Cine este acum iubitul ei
Mihaela Rădulescu, apariţie spectaculoasă! Geanta vedetei valorează cât o maşină
Prinţul Harry şi Meghan Markle, lună de miere în Moldova?
Descopera.ro
NEUROSAVANŢII au descoperit în sfârşit cel mai BENEFIC exerciţiu fizic care ÎNCETINEŞTE îmbătrânirea NEUROSAVANŢII au descoperit în sfârşit cel mai BENEFIC exerciţiu fizic care ÎNCETINEŞTE îmbătrânirea
Savanţii care au analizat CORPUL cu formă BIZARĂ observat recent au făcut o descoperire ŞOCANTĂ: este o NAVĂ EXTRATERESTRĂ. De unde vine şi ce se va întâmpla cu ea - VIDEO
RĂSPUNSUL la marea întrebare legată de moarte. Ce se întâmplă cu noi după?
Go4it.ro
Samsung şi Apple, bătute de o companie aproape necunoscută în Vest. Aceasta se pregăteşte să lanseze primul smartphone cu senzor de amprentă în ecran Samsung şi Apple, bătute de o companie aproape necunoscută în Vest. Aceasta se pregăteşte să lanseze primul smartphone cu senzor de amprentă în ecran
Prima ţară care a renunţat complet la radioul FM
Cum te vor păcăli, garantat, magazinele din România să cheltuieşti chiar cu SUTE de lei mai mult pe cadouri în decembrie. Iată strategia lor şi ce trebuie să faci pentru a rămâne cu banii în portofel
Csid.ro
10 alimente pentru sănătatea bărbaţilor 10 alimente pentru sănătatea bărbaţilor
Ţigările electronice: argumente pro şi contra
Probleme de cuplu: relaţie sănătoasă vs relaţie toxică

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.