Cât trebuie să câştige un şef?

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 12 februarie 2018 743 afişări  

Lumea corporaţiilor din SUA se pregăteşte de o nouă revoltă: conform unei directive legislative postcriză, marile companii americane trebuie să dezvăluie care este diferenţa dintre cât câştigă un şef (CEO) şi media salarială anuală a angajaţilor.

Cât trebuie să câştige un şef?
Cât trebuie să câştige un şef?

Deja sunt discuţii legate de primele date dezvăluite prin câteva sondaje. Conform celui mai important ziar economic american, The Wall Street Journal, care citează o firmă de cercetare, cea mai mare diferenţă este în retail, unde un CEO câştigă de 669 de ori mai mult decât câştigul mediu al angajaţilor lui.

Urmează industria alimentară, de băuturi şi tutun, cu o diferenţă de 233 de ori, industria de echipamente, cu o diferenţă de 175 de ori, şi industria de sănătate, cu o diferenţă de 175 de ori.

Pe medie, directorii din energie sunt plătiţi ”cel mai prost“, cu o diferenţă de câştiguri de 72 de ori; un CEO din asigurări câştigă de 139 de ori mai mult decât un subaltern al său.

Acum două săptămâni, în Business Magazin a fost un articol pe tema diferenţelor salariale dintre CEO şi un muncitor în diferite state, conform unui studiu al Harvard Business Review, cea mai cunoscută revistă de strategii de business din lume.

Conform studiului  revistei, cel mai ”prost plătiţi“ CEO sunt în Polonia, unde diferenţa faţă de câştigul angajaţilor lor este de 28 de ori (560.000 de dolari pe an vs. 20.000 de dolari pe an), urmează Austria, cu un multiplu de 36 de ori (1,5 milioane de dolari pe an vs. 43.500 de dolari pe an), şi Danemarca, cu un multiplu de 48 de ori (2,1 milioane de dolari pe an vs. 45.000 de dolari pe an).

Cel mai bine plătiţi sunt directorii din Statele Unite (să trăiască piaţa bursieră, pentru că acolo câştigurile directorilor sunt legate de evoluţia acţiunilor, iar salariul nici nu mai contează), unde diferenţa este de 354 de ori (12,2 milioane de dolari pe an vs. 34.600 de dolari pe an la un muncitor).

Dacă privim altfel aceste date statistice, vom vedea că în Austria câştigul unui muncitor este mai mare decât în Statele Unite şi chiar peste nemţi (43.500 de dolari pe an vs. 34.000 de dolari pe an vs. 40.000 de dolari pe an).

Sper să nu fie o greşeală, dar interesant este că în Cehia câştigul unui director general este de 2,1 milioane de dolari anual, peste câştigul unui CEO din Austria, adică 1,5 milioane de dolari pe an.

În Germania, cea mai puternică economie din Europa, un CEO câştigă anual 5,9 milioane de dolari, faţă de 40.000 de dolari cât ia un muncitor, deci un multiplu de 147.

Nu ştiu cum este în România în sistemul privat, dar cred că diferenţa dintre câştiguri este între 20 şi 100.

Nu sunt foarte mulţi CEO care câştigă peste 2 milioane de dolari pe an, mai ales că aceste câştiguri nu pot fi multiplicate prin evoluţia la bursă a companiei pe care o conduc. Adică nu sunt foarte multe companii listate la bursă.

Ce ştim este că salariul mediu în România este de 2.600 de lei net, adică 4.600 de lei brut pe lună, adică 55.200 de lei pe an, adică 15.000 de dolari pe an brut.

Spre exemplu, dacă vă ajută să visaţi, guvernatorul BNR are vreo 350.000 de euro brut pe an, adică 420.000 de dolari brut pe an.

Cât ar trebui să câştige un CEO?

Singura certitudine este că salariul unui CEO nu are legătură cu munca depusă sau cu câştigul general.

Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a obţinut în 2014 cel mai mare profit pentru o companie din România, 1 miliard de euro. Dar sigur în piaţă au fost directori generali care au câştigat mai mult în acel an decât a câştigat Mariana Gheorghe, deşi au obţinut profituri mult mai mici, poate chiar au avut şi pierderi.

Salariul şi câştigul unui CEO depind de multe lucruri tangenţiale jobului lui: industria în care activează, cine sunt acţionarii companiei -  austriecii, spre exemplu, sunt mai puţin darnici decât americanii sau britanicii, câţi candidaţi valabili sunt în piaţă care ar putea ocupa poziţia de CEO (uitaţi-vă la CEC, unde Ministerul Finanţelor, adică statul, încearcă de peste trei ani să găsească un CEO care să treacă de BNR, dar cei propuşi se retrag unul câte unul de bunăvoie, deşi salariul anual este în jur de 300.000 de euro net), de influenţa head-hunterilor care recrutează oameni pentru poziţiile de CEO, de dorinţa unei firme de a avea un anumit director în funcţie, de situaţia economică a companiei. De pildă, când trebuie să facă restructurări, directorul general poate să câştige mai bine, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să taie în carne vie şi să dea oameni afară.

Salariul nu prea are legătură cu studiile directorului general, ci mai mult poate cu imaginea pe care cineva şi-o creează în lumea corporaţiilor.

Marile companii preferă să ”piardă“ pe mâna unor CEO cunoscuţi, cu background, decât pe mâna unui director necunoscut. 

Oricum, dacă vreţi să visaţi la un pachet salarial mare, gândiţi-vă că lui Elon Musk, creatorul Tesla, i s-a propus un pachet salarial de 50 de miliarde de dolari (repet, miliarde de dolari!) dacă-şi îndeplineşte aumite ţinte, începând cu creşterea valorii companiei de 10 ori.

Când vă duceţi la negocieri, daţi şi acest exemplu, ca să aveţi un reper.

Până una alta, lumea corporaţiilor din America se pregăteşte de revolta angajaţilor faţă de cât de bine sunt plătiţi directorii generali comparativ cu cât câştigă ei.

Merită sau nu un CEO banii pe care îi câştigă? Niciodată nu se pune acest lucru în discuţie.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe jugarushukaru.ro

Noul coşmar al companiilor: angajatul fantomă Noul coşmar al companiilor: angajatul fantomă

„Cel mai important criteriu la angajare? Să vină la muncă şi a doua zi”, spune un manager care a recrutat câteva sute de angajaţi în ultimii 20 de ani şi care a început să aplice acest principiu de recrutare în ultimii doi ani. Fenomenul „ghostingului” a devenit o normă pentru angajaţii tineri care aplică pentru joburi care nu necesită experienţă şi care „dispar” după o zi sau chiar după câteva ore de muncă. Cum s-a ajuns în această situaţie, cine greşeşte şi ce e de făcut?

vezi continuarea
ZF.ro
Final de eră la Telekom. Anunţul care ZGUDUIE piaţa. După 17 ani... Final de eră la Telekom. Anunţul care ZGUDUIE piaţa. După 17 ani...
BREAKING NEWS: Dragnea şi Tăriceanu discută SUSPENDAREA lui Iohannis la Parlament. Momentul ADEVĂRULUI
ONE.ro
Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cântăreaţă. „Făcea 10 dolari pe oră” Ce meserie a avut Antonia înainte de a fi cântăreaţă. „Făcea 10 dolari pe oră”
Mihaela Rădulescu, adevăratul motiv al divorţului de Elan Schwartzenberg
Motivul despărţirii dintre Mădălina Ghenea şi Gerard Butler: "Dragostea vieţii mele...
Descopera.ro
O NAVĂ rusească plină  ochi cu monede şi LINGOURI de aur a fost găsită pe fundul mării. Când au ajuns pe pupa vasului exploratorii au avut parte de o SURPRIZĂ şi mai mare O NAVĂ rusească plină ochi cu monede şi LINGOURI de aur a fost găsită pe fundul mării. Când au ajuns pe pupa vasului exploratorii au avut parte de o SURPRIZĂ şi mai mare
SURPRIZĂ de proporţii la patru zile după ce arheologii au deschis uriaşul SARCOFAG negru descoperit în Egipt. ''S-au TRANSFORMAT în ...''
Descoperire URIAŞĂ! Interiorul Pământului este plin de DIAMANTE. Există, însă, o ''mică dilemă'' în a ajunge la ele - VIDEO
Go4it.ro
Cineva a reuşit să spargă ecranul lui GALAXY NOTE9 înainte de lansarea oficială Cineva a reuşit să spargă ecranul lui GALAXY NOTE9 înainte de lansarea oficială
O lansare surpiză de la HUAWEI: un telefon la fel de PERFORMANT ca modelele de două ori mai scumpe
STICLA care nu se sparge! O tehnologie care va băga service-urile de telefoane în faliment
Csid.ro
Colon iritabil: dieta recomandată Colon iritabil: dieta recomandată
Legumele care pot să te omoare: le ai şi tu în congelator
Pericolul ascuns din ouă

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.