"Cred ca PR-ul este si va ramane un business axat pe rezultate si referinte. Nu e o industrie in care sa-ti poti face reclama intr-un ziar sau sa apari cu o reclama la televizor", spune cel care conduce de mai bine de un deceniu una dintre cele mai vechi agentii de relatii publice din Romania. Image Promotion a fost infiintata cu 13 ani in urma de Adrian Sarbu, fondatorul MediaPro (revista TARGET este editata de PubliMedia International, compania de publishing a grupului de firme MediaPro), si are astazi un portofoliu de clienti care includ Coca-Cola, Phillip Morris, Arctic, Class.

Desi a trecut ceva vreme de la momentul in care Paius si Sarbu s-au despartit definitiv, peste tot in agentia sa au ramas semne al trustului. Un calendar aici, un suport de birou acolo. "Nu sunt chiar peste tot", spune Alexandru Paius, care la 8 ani dupa "partajul" cat se poate de amiabil se vede nevoit sa-si afirme la tot pasul independenta si sa repete ca intre el si MediaPro nu mai este nimic. Decat amintiri frumoase. "Am lucrat ce-i drept destul de multa vreme in apropierea lui Sarbu care este un personaj extraordinar. Daca m-a influentat? Categoric. Imi amintesc si acum evenimentele mari, gen revelioane sau 1 decembrie, cand in tot trustul oamenii aveau la activ cate 2 sau 3 nopti nedormite consecutive. Am luat parte la foarte multe sedinte, am fost si eu incuiat in weekenduri alaturi de toti managerii grupului. N-ai cum sa nu-ti amintesti asemenea experiente, normal ca m-au marcat cu atat mai mult cu cat eram foarte tineri si munceam enorm."

Adevarul este ca intreg parcursul profesional al lui Paius a avut o indiscutabila nuanta Pro. A inceput cu Mediafax, a continuat cu MobilRom in perioada in care seful Pro TV era actionar acolo si a continuat cu Image Promotion, in perioada in care agentia se ocupa de promovarea brandurilor trustului. Insa cea mai mare influenta asupra celui care conduce azi una din cele mai longevive agentii de relatii publice din Romania a avut-o, fara nicio indoiala, perioada petrecuta in presa scrisa, inceputa la Mediafax. "Mi-au ramas niste tipicuri: verific informatia din doua surse, imi place sa caut, sa fac conexiuni intre fenomene si ii terorizez pe colegii mei mai tineri incercand sa ii conving sa procedeze la fel. Citesc presa mereu si o prefer in format fizic. Bine, n-o refuz nici in format electronic, dar nu m-as putea lipsi de placerea de a rasfoi ziarele dimineata cu o cafea alaturi."

Camera cu stiri Insa adevarul este ca, daca ai ocazia sa arunci un ochi pe cartea de munca a lui Alexandru Paius, vei vedea ca primul nume de pe lista nu e Mediafax, ci uzina Vulcan. "Da, pe cartea mea de munca scrie uzina Vulcan", povesteste amuzat Paius. "A fost primul meu job, dupa liceu, si am lucrat acolo cred ca vreo doua luni pana cand am dat la facultate. Asta fiindca nu am intrat din prima incercare si pe vremea lui Ceausescu nu aveai voie sa nu ai un serviciu. M-am trezit obligat sa lucrez si am avut de ales intre uzina Vulcan si... undeva in mina." O perspectiva infricosatoare pentru un proaspat absolvent al prestigiosului liceu Gheorghe Lazar.

Insa meseria e bratara de aur, nu? "Pe diploma mea de absolvire a liceului scrie prelucrator prin aschiere", explica el. "Si asta pentru ca in Lazar erau mai multe sectii, una de mate-fizica, alta de mecanica si alta de electrotehnica. La mecanica erau doua specializari: a mea, cea de prelucrator, si cea de mecanica. Practic, cu diploma de liceu cam asta se putea face pe atunci. N-am sa uit experienta asta in viata mea. Eram un baiat de liceu, abia absolvisem si m-am trezit deodata muncitor necalificat la centrala de forta a uzinei, unde... nu faceam nimic."

Insa cariera sa de muncitor necalificat nu s-a prelungit prea mult, fiindca in toamna a intrat la ASE si apoi a inceput sa lucreze din timpul facultatii la Mediafax. "Era prin 1994 si era o efervescenta nemaipomenita in jurnalism. Toata lumea visa atunci sa lucreze in presa. A fost o epoca aparte, cu figuri precum Cristoiu, Nistorescu, cand toata lumea citea foarte multa presa..."

Cum avea prieteni care lucrau in domeniu, a ajuns sa o cunoasca pe Ada Teslaru, care lucra la Mediafax si care l-a recomandat pentru un post in sectia economica. "A fost o experienta fantastica. Experienta jurnalistica nu aveam, doar background-ul de ASE ma recomanda pentru departamentul economic. Probabil ca aveam cat de cat si condei, dar in agentie nu trebuie neaparat sa faci articole elaborate, ci trebuie sa fii concis si sa prezinti lucrurile foarte sec, cu atat mai mult pe partea de economic."

Pentru Paius a fost o experienta nepretuita, fiindca din Generatia Mediafax a ajuns sa cunoasca o mare parte din personajele-cheie de mai tarziu. "Am lucrat la vremea aceea cu Mihnea Vasiliu, care cred ca e pe la Realitatea acum, si cu multi care sunt azi persoane publice, cum e de exemplu Adriana Saftoiu." Daca ar fi sa o ia de la capat, probabil ca ar face lucrurile la fel, dar studentilor le recomanda mereu sa termine scoala inainte sa se angajeze. "N-a fost usor, a fost o decizie pe care la un moment dat am si regretat-o. Acum in niciun caz n-as putea sa o mai regret, a fost foarte bine pentru mine. Insa e foarte greu sa impaci scoala cu munca, mai ales cand te ia flama. Sau cel putin asa am fost eu, pasionat de meseria asta de jurnalist care e complicata, chiar si in agentie." Cu toate acestea, pentru Paius, jurnalismul a fost cu mult mai greu decat isi pot imagina absolventii de azi. "Internetul e doar cel mai la indemana exemplu. Cand stau de vorba cu colegi mai vechi, incercam sa ne aducem aminte cum ne faceam meseria inainte de aparitia Internetului, cu toata documentarea care e obligatorie in meseria noastra. Cand m-am angajat la Mediafax, stirile inca se bateau la masina de scris. Erau dactilografe, atunci am vazut pentru prima oara cu ce viteza fantastica scriu. Si fluxurile de stiri mergeau tot pe masinile de scris. Eram practic intr-o camera toata agentia la inceput, iar departamentul economic era compus din trei oameni."

Departamentul Paius In cei doi ani petrecuti la Mediafax, a invatat foarte multe despre jurnalism si PR deopotriva. Ajunsese editor-sef pe departamentul de economic cand a luat primul contact, pe filiera franceza, cu relatiile publice.

"Povestea e foarte simpla", explica el. "Unul dintre actionarii MobilRom-ului a fost MediaPro-ul, mai exact Adrian Sarbu, care si-a vandut acum cativa ani, daca nu ma insel, actiunile la compania de telecomunicatii. Fiindca exista un interes direct fata de infiintarea acestei companii, am fost delocat din activitatea mea la Mediafax, urmand sa ma implic in promovarea FranceTelecom-ului in vederea licitatiei pentru licentele GSM. Lucru absolut firesc avand in vedere vremurile, desi acum asa ceva ar fi inacceptabil", spune Paius. S-a facut luntre si punte intre compania franceza si colegii sai din presa si a decis ca ii place ce vede.

"Ulterior am primit oferta celor de la France Telecom, care m-au angajat apoi la MobilRom pe pozitia de PR leader." A fost angajatul numarul 17 al companiei de telecomunicatii si s-a trezit singur in departament, de fapt departamentul insusi. "Mai erau colegi care lucrau pe advertising, pe productie, dar eu eram singurul pe PR si nu prea stiam cu ce se mananca. Acum cred ca departamentul asta de marketing al lor numara pe putin 60 de oameni, dar la vremea aceea erau foarte putini." Cea mai puternica zdruncinatura la trecerea de cealalta parte a baricadei a fost atunci cand a constientizat noul sau statut, de comunicator din partea unei companii. "Eu imi imaginasem initial ca va fi foarte simplu sa comunic cu colegii mei ziaristi. Ne cunoastem de mult, suntem prieteni... ei bine nu e asa! E cu totul alta tabara si fiecare are interesul lui. A fost socant la inceput. Cred ca la vremea aia, toti am facut asta. N-am venit pregatiti de undeva si piata s-a educat in timp, cu totii am incercat sa ne profesionalizam, e un proces in permanenta desfasurare." Nu a petrecut insa la MobilRom mai mult de un an, fiindca nu s-a simtit confortabil cu atmosfera de multinationala. "Chiar am stat destul de putin acolo, sa vezi cum se construieste o multinationala de talia asta a fost o experienta fa-bu-loa-saa. Intr-un an de zile, s-au schimbat lucrurile enorm, fiindca au pornit totul de la zero; tin minte cand se aduceau agrafele de birou cu baxurile."

Coca-Cola, cu dragoste... "Stii vorba aia cu nunti, botezuri, cununii? Multa lume credea cand am intrat eu in aceasta industrie ca PR-ul e un organizator de evenimente, cu hostesse sau fete dragute, si care e in masura sa-ti puna repede la dispozitie o sala de conferinte si echipamente", isi aminteste seful Image PR.

"Cea mai mare parte a clientilor din anii respectivi daca voiau, de exemplu, o conferinta de presa nu erau interesati de partea de continut: ce mesaje transmit, vin ziaristii, dar cand pleaca sunt informati sau ii facem sa vina degeaba? In anii '90, orice subiect era o conferinta de presa, ziaristii veneau cu duiumul si erau ani in care aveam saptamanal cel putin o conferinta de presa de organizat pentru un client."

La sfarsitul lui 1997, cand s-a intors in trustul MediaPro, a venit sa preia activitatile agentiei Image Promotion, iar in mintea lui Paius era un singur gand: sa creasca agentia. "Cand am venit, erau 4 oameni in firma si pe unul l-am dat afara foarte repede, nu mai stiu exact din ce motive. Am ramas cu trei si ne-am concentrat pe atragerea clientilor externi." Cand au castigat contractul cu Coca-Cola, nici lor nu le-a venit sa creada. "Nici nu credeam vreo secunda ca se poate intampla. Vorbesc de anul 1997, cand Coca-Cola era un client fabulos, era o nebunie in piata cu Coca-Cola si McDonald's, o efervescenta fata de brandurile mari, care acum a mai trecut." Acel deal a fost pentru ei inceputul afacerilor.

"A fost intr-adevar prima iesire in lume, primul client de talia asta si probabil ca acest lucru ne-a ajutat foarte mult timp din momentul acela inainte." De acolo lucrurile s-au legat usor, iar in 2000 Paius a preluat conducerea agentiei care in scurt timp avea sa numere nu mai putin de 53 de angajati. Se spune sa ai grija ce iti doresti pentru ca s-ar putea sa se si intample. Ceea ce urma sa realizeze in scurt timp si Paius cand a constatat cat de grea este tranzitia de la angajat la antreprenor. "A fost greu. Extrem de greu. Nu mai aveam niciun fel de suport din spate, nu mai eram platit de altcineva. M-am trezit propriul meu stapan, care mai trebuia pe deasupra sa faca rost de bani de salarii la sfarsitul fiecarei luni. Cand treci printr-o perioada mai gri, ceea ce este un lucru absolut firesc pentru orice organizatie din lumea asta, exista mereu tentatia sa-ti spui: "Doamne, ce bine imi era in multinationala!". Pe de alta parte nu cred ca exista satisfactie mai mare decat sa nu ai un sef, sa iti organizezi singur activitatea.  PR sau business? "PR, fara indoiala", spune el fara sa stea pe ganduri. Cu toate acestea, acum 80% din timp si-l rezerva pentru administrarea businessului. Si asta fiindca cineva trebuie sa o faca. "Prezenta mea e mult mai selectiva acum si e rezervata in intalnirile cu clientii doar anumitor intalniri, cele anuale sau de strategie. Indiferent cati oameni ai in departamentul financiar, tot trebuie sa te implici. Aceasta a fost una dintre lectiile cele mai importante pe care le-am invatat in tranzitia de la angajat la antreprenor. Auzisem asta si inainte, insa n-am crezut ca e adevarat pana nu m-am izbit de realitate. Poti sa ai cei mai buni financiari din lume, dar pana cand nu te implici tu si nu cunosti bilantul, lucrurile nu vor merge cum trebuie." Asa se face ca in perioada in care agentia avea 53 de angajati, 5 dintre acestia erau contabili si unul director financiar. Acum, cu lectia invatata, Paius a pastrat doar cate unul din fiecare.

"Erau vremuri acum cativa ani cand nu verificam luna, de luna P&L-ul. Nu exista asa ceva acum! Nu numai ca nu ratez nicio luna, dar acum verific saptamanal, si zilnic uneori, situatia cashflow-ului. E normal sa fie asa."

Brand de CEO

Brandingul pentru top management este noul trend in PR-ul din mediul de afaceri global. Pe masura ce executivi marilor companii castiga in vizibilitate, transformarea lor intr-un brand in sine devine inevitabila si la fel de importanta ca atingerea obiectivului trimestrial de vanzari. Compania lui Paius stie asta si de aceea unul dintre primele lucruri pe care le face cu noii sai clienti este trainingul de media. "Un curs intensiv de public speech este elementar pentru orice CEO sau pozitie cu greutate. De exemplu, din momentul in care s-a deschis camera, 8 din 10 oameni au emotii evidente sau isi schimba comportamentul. Si e firesc sa se intample asa. Scopul unui asemenea training este ca reprezentantul companiei sa fie pregatit pentru aparitii in public si in media. Or, acesta e un lucru care in anii '90 nu se facea. Nimeni nu-si punea problema ca PR-ul are si aceasta responsabilitate."