Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

Postat la 29 octombrie 2017 275 afişări  

Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai...
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
 
Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
 
Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
 
Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
 
Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
 
În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
 
Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
 
De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
 

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

http://www.businessmagazin.ro/cover-story/care-este-cea-mai-saraca-localitate-din-romania-si-care-este-cea-mai-bogata-16798451
16798451
comments powered by Disqus
Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

Povestea lui Bradley Birkenfeld pare ruptă din filme: a lucrat timp de mai mulţi ani ca bancher, învăţând şi înţelegând practicile instituţiilor financiare, iar la un moment dat a înţeles că multe dintre lucrurile pe care le văzuse nu erau ceea ce păreau a fi.

vezi continuarea
ZF.ro
Surpriză pe piaţa bancară din România! ING a luat faţa concurenţei: Este prima bancă din România care introduce... Surpriză pe piaţa bancară din România! ING a luat faţa concurenţei: Este prima bancă din România care introduce...
ONE.ro
Cât au costat cizmele purtate de Loredana în prima gala live Vocea României Cât au costat cizmele purtate de Loredana în prima gala live Vocea României
Cum arată fostul soţ al lui Brigitte Macron, pe care l-a părăsit pentru Emmanuel
Locul miraculos din România! Funcţiile organismului se regenerează instant "Sunt radiaţii de origine necunoscută"
Descopera.ro
PREMIERĂ în MEDICINĂ: s-a realizat primul TRANSPLANT de CAP la om. ''Toată lumea a afirmat că este imposibil'' PREMIERĂ în MEDICINĂ: s-a realizat primul TRANSPLANT de CAP la om. ''Toată lumea a afirmat că este imposibil''
DESCOPERIRE istorică. La patru zile după ce MURIM se întâmplă ceva de-a dreptul EXTRAORDINAR
Podul despre care se spune că a fost construit de DIAVOL. Trecerea lui este INTERZISĂ
Go4it.ro
Nokia 2, smartphone-ul ieftin cu baterie de 4.100 mAh, ajunge în România Nokia 2, smartphone-ul ieftin cu baterie de 4.100 mAh, ajunge în România
Motivul puţin cunoscut pentru care majoritatea avioanelor sunt vopsite în ALB. Iată ce riscă companiile care au aeronave de altă culoare [VIDEO]
Carcasa de smartphone cu care îţi cureţi costumul de scame şi mătreaţă
Csid.ro
7 semne că partenerul te înşală 7 semne că partenerul te înşală
11 lucruri nostime şi mai puţin ştiute din istoria toaletelor şi nu numai
Alimentele care te pot ajuta să obţii o viaţă sexuală uimitoare

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.