Cliseele sunt intalnite la tot pasul, indiferent de tema de discutie. Spre exemplu: “Romania este o piata emergenta”.sau “Ne vom reveni la x luni dupa America“. Un alt cliseu folosit la inceputul anului era ca segmentul de lux (indiferent daca vorbim de masini, case sau ceasuri) va fi cel mai putin afectat de criza.

Totusi, piata imobiliara s-a prabusit si au disparut banii veniti din senin (terenuri a caror valoare se dubla semestrial, spre exemplu). Portofoliile de actiuni nu mai valoreaza la fel de mult ca acum un an si jumatate. Managerii sau cei cu un venit ridicat nu mai sunt la fel de siguri pe venitul propriu pe termen mediu lung.  Starea de nesiguranta (cumpatare?) este prezenta aproape peste tot.

Si un mic exercitiu de imaginatie: aveti 500.000 sau un milion de euro in cont, cateva mici proprietati imobiliare si niste actiuni – zeci de mii de euro, sa spunem. Castigati bine dar nu se stie ce 2010. Ati plati 250.000 de euro pe un automobil? De ce?

Ca sa sparg gheata, eu, Catalin, as plati. Asta fiindca e Ferrari si Ferrari nu e masina. Si fiindca mi-a placut un film in care Al Pacino conducea (personajul era orb) un Ferrari si era nebun de fericire (Scent of a Women). Voi?

Cum vi se pare faptul ca in plina criza economica cota de masini alocata de Ferrari pentru Romania este deja consumata?