Mitul transportului rapid
Written on 21 November 2007
De fiecare data cind vreun reprezentant al vreunei autoritati publice propune ca oamenii sa foloseasca mijloacele de transport in comun ca solutie de decongestionare a traficului nu ma pot abtine sa nu ma intreb: Oare domnul Adriean Videanu vine cu metroul la Primarie? Sau domnul Udriste isi face planurile de sistematizare a transportului bucurestean in troleibuzul 85? Sau – privind mai sus – oare domnul Tariceanu sau domnul Basescu ar renunta la coloanele oficiale si la girofar pentru a se inghesui cu pensionarii in tramvaiul 20? (si nu de doua-trei ori pe mandat, din motive electorale…)
Recunosc spasit ca sunt unul dintre cei care contribuie la poluarea globala circuland cu automobilul intre casa si redactie aproape zi de zi. Si nu numai pentru ca as fi un tip comod (chiar sunt 
), ci pentru ca – desi aud aceasta idee periodic de mai bine de-un deceniu – inca nu este metrou in Drumul Taberei. Poate totusi acum se vor tine de cuvant.
Gindurile de mai sus au revenit iarasi ieri dimineata cind, in incercarea de a ajunge la Sofitel, am preferat celebrul tramvai (sau metrou usor, spuneti-i cum vreti) 41. Parea alegerea ideala: in general vehiculele se succed cu repeziciune, iar parcursul dintre Plaza Romania si Casa Presei nu dureaza mai mult de 20-25 de minute in conditii normale.
Ei bine, nu a fost sa fie. Din casa pina la Sofitel am facut 55 de minute. Am adaugat, ce-i drept, si cele zece minute parcurse pina in statia de tramvai, de dragul unei comparatii: probabil ca, in conditiile traficului de la acea ora, cu masina proprie nu as fi facut mai mult de o ora, o ora si zece minute.
Aventura a inceput imediat dupa ce mi-am cumparat bilet si am incercat sa ma strecor pe refugiul supraaglomerat. Cu chiu, cu vai mi-am gasit un loc si am inceput sa astept. Dupa vreo zece minute, a aparut in zare primul tramvai. Nici eu si nici multi dintre cei aflati pe refugiu nu ne-am facut iluzii. Arhiplin, vagonul a intrat in statie si a plecat parca un pic mai plin dupa cateva minute. In spate se vedea deja un al doilea. Nicio sansa. In al patrulea tramvai am reusit sa ma urc – ultimul pe scara, cu ghiozdanul pe piciorul unui concitadin, si cu cotul altuia infipt in piept (stiu ca nu spun lucruri noi pentru multi dintre voi si nici nu intentionez sa ma pling, doar relatam o stare de fapt).
Cam cu doua statii inainte de capat am reusit sa urc de pe scara si sa taxez biletul. Ma intreb cati calatori au fost in situatia mea, dar au ajuns la destinatie ceva mai devreme, si nu ma mai mir de problemele financiare ale regiei de transport.
Problema nu a fost atat calatoria pe scara, cat durata calatoriei. Pentru ca vehiculul petrecea mai mult timp in statii, vatmanul reusind cu greu sa inchida usile, dar si mai mult statea inainte de statii, asteptand ca tramvaiul de dinainte sa plece 
As fi spus ca e ceva intamplator, ca ieri dimineata a avut loc un incident ce a provocat intarzierea tramvaielor, daca nu as fi trait aceeasi experienta in urma cu mai putin de o luna.
Zau ca dupa aceasta experienta, mai ales ca se pregateste iarna, mi-au trecut orice ganduri care vizau abandonul masinii in parcare!
Si pentru ca ar trebui sa trag totusi o concluzie a acestei experiente: bucurestenii sunt din ce in ce mai comozi, prefera sa petreaca ore in trafic, dar la caldura (sau racoarea, in functie de anotimp) furnizata de propriul autoturism, timp in care isi beau cafeaua, isi stabilesc agenda, vorbesc la telefon, ba chiar citesc ziarele sau isi verifica mailurile pe blackberry. Iar situatia nu se va schimba cat timp nu au alternative sensibil mai convenabile. Iar daca constructia alternativelor incepe abia in anul de gratie 2008… relaxati-va cu ideea ca inca nu ati vazut ce va insemna peste ani trafic de cosmar si ca, vorba americanului, the worst is yet to come!
(Sursa foto: http://ratb.stfp.net/)
Filed in: intrebari existentiale, trafic.
Imi aduce aminte de zilele minunate in care lucram in apropiere de Piata Victoriei si trebuia sa ajung la Primaria sectorului 1 de fiecare data, daca mergeam pe jos ajungeam mai repede decat autobuzul, pe langa faptul ca era prea aglomerat ca sa il consider forma de ‘transport in comun’.
Chiar ieri vorbeam cu o prietena care e in Bucuresti si imi povestea ca a fost la un concert Iris la aeroportul baneasa, s-a suit in autobuz (131 sau ce mai merge pana acolo) si a coborat la arcul de triumf si a mers pe jos pana la baneasa, ajungand mai repede decat respectiva masina. Super organizare si fluidizare a traficului
Si cand ma gandesc cat le-a luat pana s-au apucat de pasajul de la Basarab desi era pentru binele tuturor… cu cea mai mare placere i-as lasa sa imi demoleze casa daca as avea una si ar fi in calea pasajului dar pacat ca nu se va intampla prea curand
Ti-am citit de dimineata postul.. apoi am plecat spre serviciu. Ce e drept, cu un alt tramvai (32).. aceeasi poveste.. doar ca eu am asteptat doar 3 tramvaie.. si am coborat dupa cateva statii.. oxigen nu mai era de mult, iar durata de a parcuge o statie ajunsese la 12 minute..
Nu stiu de ce, frigul de afara m-a facut sa ma simt mult mai bine, iar mersul pe jos pana la Unirii mi-a dat suficient timp sa ma gandesc si mai acut la faptul ca vreau sa ma mut in Sibiu.. Sunt om, chiar nu pot sa “functionez” in asemenea conditii de stres fizic si psihic..
Si totusi, ce este atat de interesant la acest bucuresti??
[...] eu asa ca am mai auzit si la Bogdan cam acelasi lucru zilele trecute, iar ieri si Bogdan Neagu zicea la fel.. ba chiar zicea ca “the worst is yet to [...]
deea: “transport foarte in comun”, nu-i asa?
in acelasi timp, sper ca iti dai seama ca lucrarile de acum nu fac decat sa ingreuneze si mai mult traficul. si ma tem ca pasajul Basarab va fi deja depasit de situatie atunci cand va fi gata
aurelian: fara ironie, cred ca iti va fi si mai bine cand va fi zapada in Bucuresti. cu conditia sa ai niste bocanci rezistenti.
Bucurestiul are un farmec senzational, exact asa cu problemele lui. Dar despre asta, intr-un post viitor.
Sibiul este un oras superb, dar tot ce-mi aduc aminte este cum stai cite o ora pe drum european la intrarea in oras, aproape indiferent de intervalul din zi
Merg cu trenul..
..
in afara de faptul ca nu sunt sofer (nu de alta, dar chiar nu vreau sa imi tocesc nervii degeaba).. dar trenul are un farmec aparte..
Da, Aurelian, trenul e o solutie (desi cred ca o sa pierzi o gramada de timp pe drum). Ce voiam sa spun este ca deja si alte orase sunt aproape la fel de aglomerate ca Bucurestiul. Au insa marele avantaj ca acolo distantele sunt sensibil mai scurte.
trade forex online.
casino online, entre os melhores sites, com tudo o que precisa de saber sobre os melhores jogos de casino e onde encontrar as melhores promo??es. Somos o ?nico s?tio que lhe oferece $10 gr?tis para se divertir e experimentar os excelentes Casino Europa e o Casino Tropez. Aqui pode encontrar as opini?es de profissionais em casinos online e encontrar o melhor b?nus. Se voc? gosta de jogar Blackjack, Roleta, Poker ou Dados, e tantos outros jogos, n?s temos as melhores dicas para voc? se divertir, jogar e ganhar.
Terrific work! The content delivered was very helpful. I really hope that you maintain the great work performed.
Aventura FL locksmith
Locksmith Norwalk CT