- PRIMA PAGINA
- ACTUALITATE
- ANALIZE
- LIDERI
- BUSINESS HI-TECH
- MEDIA & MARKETING
- ARTA SI SOCIETATE
- SPECIAL
- OPINII
- ENGLISH
- Curs valutar BNR - 21.05.2012
- EUR - 4.4408 RON
- USD - 3.4767 RON
Cum au facut altii Data publicarii:16 iunie 2009
- Germania
Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
- Franta
Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
- Statele Unite Ale Americii
Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.
- Aboneaza-te la BM:
- NEWSLETTER
- RSS
Nota medie: 4,50 din 2 voturi
-
Cum a furat "Balena de la Londra" două miliarde de dolari
JPMorgan Chase nu a terminat încă de calculat pierderea suferită pe piaţa derivatelor în urma pariurilor asumate de traderul londonez Bruno Iksil, devenit notoriu în ultimele săptămâni sub aliasuri ca “Balena de la Londra” sau...
citeste mai departe -
Cine produce motoare în România şi cât înseamnă asta în economie
Alături de producţia efectivă de maşini, producţia de motoare este aproape la fel de importantă, inclusiv în România. Ford a demarat deja producţia lor la Craiova, iar Dacia se pregăteşte să depăşească pragul de 1,3 milioane de...
citeste mai departe -
10 locuri de pe planetă pe care trebuie neapărat să le vezi II – GALERIE FOTO
Fără a ne propune să facem vreun fel de top al celor mai frumoase locuri, prezentăm o suită de imagini cu locuri încântătoare ce pot fi vizitate şi care vă pot da idei pentru viitoarele călătorii pe care le plănuiţi.
citeste mai departe -
Marmaris & Bodrum sau "şic & sexy"
Am plecat încântată din Antalya înspre destinaţia mea de suflet Bodrum. Drumul din Antalya până în Bodrum l-am parcurs cu maşina, trecând prin Oludeniz, Marmaris şi Dalaman. Toate aceste oraşe şi staţiuni sunt recunoscute drept...
citeste mai departe -
Cum reuşeşte un român să se îmbrace şi să se încalţe cu 10 euro pe lună?
Într-o lume în care imaginea face cât 1.000 de cuvinte, românii cheltuie anual pe haine şi pantofi 2,5 miliarde de euro, o sumă care poate părea mare în ansamblu, însă raportată la populaţie îşi pierde încet şi sigur din...
citeste mai departe




