Odată cu apariţia serviciilor de bike-sharing, care le permit oamenilor să folosească o bicicletă cât au nevoie contra unei taxe, au apărut şi probleme, scrie Wall Street Journal, cauzate în principal de sistemele care nu au propriile spaţii special amenajate şi marcate de unde clienţii pot lua sau lăsa biciclete.

Modelul acesta de bike-sharing, aşa-numit ”dockless“, deoarece bicicletele se pot lua şi lăsa oriunde, iar utilizatorul le deblochează cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil, foarte popular în China, nu e foarte bine văzut în SUA, mai ales în oraşe ca Dallas, de exemplu, unde cinci companii de bike-sharing au pus la dispoziţia publicului aproape 20.000 de biciclete.

Dacă unii apreciază serviciul şi faptul că nu trebuie să ducă bicicleta înapoi de unde au luat-o, alţii, şi nu puţini, se declară deranjaţi de bicicletele viu colorate abandonate la întâmplare, prin faţa magazinelor, parcuri, trotuare, ba chiar şi agăţate prin copaci ori lăsate în lacuri sau pâraie.

Modelul de bike-sharing dockless este potrivit mai ales oraşelor şi suburbiilor cu densitate scăzută a populaţiei, dar chiar şi aşa, pentru a evita problemele de ordin estetic, şi nu numai, cauzate de biciclete abandonate la întâmplare, diverse oraşe limitează numărul de astfel de vehicule care se pot închiria către public, tăind avântul companiilor care oferă asemenea servicii. Acestea din urmă însă rămân optimiste şi încearcă să găsească soluţii la problemă, cum ar fi să le ceară utilizatorilor să le lase legate de stâlpii semnelor de circulaţie ori în parcări publice de biciclete.