Petrolul, aurul sau acţiunile?

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 21 februarie 2012 60 afişări

Găsirea celor mai profitabile sau măcar a celor mai puţin riscante active în care merită investit pune probleme fireşti în vremuri de incertitudine economică intensă, fie că e vorba de investitori cu experienţă sau de amatori. Şi modalitatea de a investi e o problemă în sine, care se complică pe măsura trecerii de la simplul depozit bancar la instrumente mai sofisticate.

Dacă estimezi că economia se prăbuşeşte, atunci o să preferi să-ţi plasezi banii în obligaţiuni, în general în produse conservatoare de investiţii; dacă estimezi că pieţele îşi revin, atunci investeşti în acţiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poţi profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potenţial investitor, nu ai nici aur, nici petrol şi nici obligaţiuni?

Mulţi dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligaţiunile, cele mai puţin riscante, şi se încheie cu investiţiile în acţiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiţie compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiţiei iniţiale, şi un element variabil, derivat din cotaţia unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acţiuni, obligaţiuni etc. şi diverse combinaţii între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-şi diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiţi să le deţină, să obţină câştiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, şi să-şi protejeze capitalul investit iniţial în proporţii variabile, până la 100%.

Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în ţările europene dezvoltate şi până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) şi Asia. Dezavantajul lor, evidenţiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiţionale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieţei sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum şi faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni şi 6 ani, investitorul trebuie să-şi ţină imobilizaţi banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiţie iniţială pe care doreşte s-o recupereze în orice situaţie, nu mai e protejat dacă banii sunt retraşi înainte de termen.

La Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează în prezent două categorii de produse structurate, listate şi pe pieţele din Viena sau Varşovia: certificatele index, emise de grupul Erste şi de Raiffeisen Centrobank şi având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul şi cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale aceloraşi emitenţi, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum şi acţiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD-Groupe SocGen. Diferenţa dintre ele e că modul de calcul al preţului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câştig (creşterea sau scăderea de preţ a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
investitii,
petrol,
aur,
actiuni
/analize/servicii-financiare/petrolul-aurul-sau-actiunile-9262376
9262376
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.