Curtea de Apel Brasov a hotarat saptamana trecuta anularea hotararii din aprilie 2007, prin care s-a majorat capitalul social al SIF Transilvania (SIF3), la cererea lui Daniel Stoica, administratorul companiei Cocor. Hotararea instantei, care ar putea conduce la injumatatirea numarului de actiuni ale SIF Transilvania, reprezinta un nou factor de incertitudine pe Bursa, in contextul in care criza financiara internationala a alungat deja un numar mare de investitori de pe piata locala de capital.

Care este povestea acestui proces, poate cel mai scump si cel mai complicat din istoria Bursei de la Bucuresti?

Pe 24 aprilie 2007, SIF Transilvania trimitea un comunicat Bursei de Valori prin care informa investitorii ca actionarii au aprobat dublarea capitalului social si distribuirea de actiuni gratuite in contul dividendelor din profitul pe 2006. Anuntul a luat prin surprindere aproape pe toata lumea, in conditiile in care era pentru prima data cand o societate de investitii financiare (SIF) reusea un astfel de demers.

Cu un an inainte, SIF Transilvania avusese o initiativa similara, la fel ca si SIF Banat-Crisana (SIF1), insa ambele esuasera din cauza ca nu intrunisera numarul de actionari necesari pentru a dezbate majorarea capitalului. Pana la acea data fusese practic imposibil pentru SIF-uri sa deruleze Adunari Generale Extraordinare ale Actionarilor (AGEA) pentru a lua decizii precum majorari de capital sau modificari ale statutului din cauza unor prevederi din statutele acestor societati care prevedeau ca astfel de adunari se pot derula doar in prezenta unor actionari care detin 75% din actiunile cu drept de vot, la prima convocare, sau 50% din capitalul social, la a doua convocare.

Reunirea unui astfel de cvorum era practic imposibila din cauza numarului mare de actionari ai SIF (societati infiintate in urma programului de privatizare in masa), dar si a prevederii conform careia niciun actionar nu poate detine mai mult de 1% din capitalul unei SIF, care a facut destul de dificila concentrarea actionariatului. Modificarea Legii 31 a societatilor comerciale, la inceputul lui 2007, prin reducerea cvorumului necesar derularii AGEA la 25%, a dat sperante investitorilor care doreau derularea unor AGEA la SIF-uri.

Legea nu schimba insa nimic in cazul SIF-urilor, prinse intr-un cerc vicios, deoarece aveau cvorumul fixat prin statut, iar statutul nu putea fi modificat decat prin AGEA. De aici surpriza pentru cei mai multi investitori cand au vazut ca totusi SIF Transilvania a reusit sa deruleze o AGEA si sa hotarasca majorarea capitalului social. Acest lucru a fost posibil deoarece sefii SIF Transilvania aveau un as in maneca, o modificare a statutului societatii prin care se eliminase inclusiv regula cu privire la cvorumul necesar in cazul AGEA.

Modificarea fusese realizata in instanta, in urma unor procese ale SIF Transilvania din anul 2000, insa putine persoane stiau despre acest amanunt. Reprezentantii SIF3 nu facusera de altfel nicio precizare in acest sens in momentul in care au convocat AGEA in vederea majorarii capitalului social si nici ulterior, acest lucru devenind cunoscut abia dupa AGEA. La AGEA de la SIF Transilvania au participat circa 450 de actionari, iar alti 58.000 au votat prin corespondenta, societatea reusind sa reuneasca la prima convocare 35,46% din capitalul social.

Cu acest cvorum, adunarea era legal constituita, conform Legii 31, iar hotararea de majorare a capitalului social a putut fi luata. Actionarii SIF3 au hotarat majorarea capitalului social cu 54,6 milioane de lei prin incorporarea profitului net din 2006 si dublarea numarului de actiuni, fiecarui actionar revenindu-i o actiune gratuita pentru fiecare actiune detinuta. Stirea a fost primita cu entuziasm pe Bursa, unde actiunile SIF3 au sarit cu 14% in doar cateva zile, in conditiile in care piata era marcata de un val de optimism, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, iar majorarile de capital erau extrem de bine primite de investitori.

Cei care au cumparat atunci actiuni SIF3 pentru a participa la majorarea de capital aveau sa inregistreze insa pierderi semnificative. La trecerea datei de inregistrare pentru majorarea de capital (18 mai 2007), pretul actiunilor SIF3 s-a corectat matematic pe Bursa cu 50%. Astfel incat cine cumparase cu o zi inainte o actiune cu 4,3 lei obtinea acum doar 2,17 lei din vanzarea acesteia si spera ca va mai primi o actiune gratuita pe care sa o vanda ulterior mai scump.

Pe 1 iunie a aparut insa bomba: compania Cocor SA, unul dintre milioanele de actionari ai SIF Transilvania, raporta ca a atacat in justitie majorarea de capital, cerand anularea acesteia. Procesul intrase deja pe rolul Tribunalului Brasov. Reprezentantii Cocor sustineau ca hotararea AGEA nu este legala din doua motive: neintrunirea cvorumului legal si obligativitatea SIF-ului de a realiza o oferta publica de actiuni.

Anuntul a avut un efect semnificativ in piata, actiunile SIF3 crescand de la 2,3 lei la peste 3 lei, in conditiile in care speculatorii sperau ca anularea majorarii de capital ar fi trebuit sa conduca la o dublare a pretului acestora, la valoarea anterioara datei de inregistrare. Miza procesului era extrem de mare pentru investitorii de la SIF Transilvania. Pe de o parte, cei care participasera la majorarea de capital si si-au vandut ulterior actiunile in speranta ca vor primi gratuite riscau sa inregistreze pierderi semnificative. De cealalta parte, speculatorii care cumparasera sperau sa obtina castiguri insemnate. Pe 3 iulie, Tribunalul Brasov respinge insa cererea Cocor, iar pe 21 iulie majorarea de capital este avizata de CNVM si inregistrata la Depozitarul Central.

Ulterior, CNVM a blocat pachetul de 540 de milioane de actiuni pana la finalizarea procesului, intrucat Cocor a atacat decizia Tribunalului Brasov cu recurs la Curtea de Apel Brasov si un alt actionar al SIF3, Daniel Stoica, administrator al Cocor, a atacat la randul sau hotararea AGEA de la SIF Transilvania. A urmat aproape un an in care instantele au amanat de mai multe ori judecarea cauzelor si fiecare decizie, favorabila uneia sau alteia dintre parti, a determinat oscilatii semnificative pentru actiunile SIF3.

Scandalul a reizbucnit la sfarsitul lunii mai, cand Curtea de Apel Brasov a hotarat ca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor (AGOA) de la SIF Transilvania, derulata tot pe 24 aprilie 2007, a fost nestatutara din cauza ca nu a fost intrunit cvorumul. Instanta a hotarat atunci nulitatea absoluta a AGOA, dand castig de cauza Cocor, care atacase hotararile respectivei AGOA intr-un dosar separat.

Aceasta decizie insemna, practic, ca instanta ar fi putut da o sentinta similara si in procesul dintre Daniel Stoica si SIF Transilvania privind anularea AGEA, aflat pe rol tot la Curtea de Apel Brasov. Actiunile SIF Transilvania au crescut din nou puternic pe fondul speculatiilor privind o decizie favorabila pentru grupul Cocor in procesul privind anularea majorarii de capital, insa la sfarsitul lunii iunie Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ultimul recurs al Cocor, care pierduse atat la Tribunalul Brasov cat si la Curtea de Apel Brasov procesul privind anularea AGEA.

In plus, CNVM a hotarat deblocarea actiunilor din majorarea de capital, iar intrarea acestora la tranzactionare a determinat o scadere puternica a cotatiei SIF3 pe Bursa. Parea ca totul s-a terminat, iar scaderea generalizata a Bursei, determinata de criza financiara internationala, a luat prim-planul. Vineri, insa, actiunile SIF Transilvania au fost suspendate de la tranzactionare, iar pe Bursa a aparut un comunicat potrivit caruia Curtea de Apel Brasov i-a dat castig de cauza lui Daniel Stoica in procesul privind anularea hotararilor AGEA de la SIF3.

Hotararea ar insemna ca actiunile emise in cadrul majorarii de capital ar urma sa fie anulate. Decizia poate fi atacata, iar conducerea SIF a anuntat deja ca va face recurs. “Prin absurd, daca decizia ar ramane finala, s-ar reduce numarul de actiuni la toti actionarii de la o anumita data, iar pretul actiunilor, teoretic ar trebui sa se dubleze. Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga”, sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Apare insa o intrebare: ce rost are un proces in care nimeni nu pierde si nimeni nu castiga?