Vestea ca RBS Romania este de vanzare, confirmata saptamana trecuta de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu (si concretizata poate chiar intr-o tranzactie, la momentul la care cititi aceste randuri), nu a produs o surpriza prea mare. Problemele pe care le au pe piata de origine britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS) inca de anul trecut, cand banca a fost nationalizata ca sa nu intre in faliment, impun un plan dur de reorganizare a activitatii. Vanzarea sucursalei din Romania, laolalta cu multe alte subsidiare pe care le detine in toate colturile lumii, este doar o parte a acestui plan.

Decizia britanicilor de a iesi de pe piata romaneasca ridica insa o intrebare: vor mai urma miscari de acest fel, atata vreme cat multe alte grupuri financiare internationale se gasesc in situatii similare? Cum vor resimti filialele de aici reducerile stricte de costuri pe care trebuie sa le opereze companii precum American International Group, Citigroup sau ING Groep NV, dupa ce au primit ajutoare guvernamentale consistente pentru a-si acoperi pierderile? Intrebarea devine cu atat mai legitima privita prin prisma faptului ca strainii controleaza peste 90% din activele din sistemul bancar romanesc, fiind insa majoritari in toate industriile financiare din Romania.

In toate pietele vestice, bancile au fost ajutate de guverne sa depaseasca dificultatile provocate de criza financiara; ce vor face aceste grupuri cu filialele pe care le detin pe alte piete e o decizie de business care depaseste cu mult granitele Romaniei, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. “E ca in razboi, trebuie sa iei decizii si unele unitati trebuie sacrificate pentru a salva altele”. Pentru ca bancile romanesti sunt detinute intr-o pondere mare de straini, “deciziile nu au mare lucru de-a face cu piata locala, astfel ca sectorul bancar se va transforma dupa cum se decide foarte departe de Romania”.

Hotararea britanicilor de la RBS confirma o data in plus aceasta constatare. Decizia de a vinde sucursala din Romania nu are in esenta nimic de-a face cu piata romaneasca, ci e inclusa intr-un program de restructurare care prevede vanzarea activelor ce nu fac parte din operatiunile de baza. Britanicii isi separa activele in doua entitati, o banca “buna” si una “rea”, operatiunile de retail din estul Europei fiind incluse laolalta in cea de-a doua categorie. Ca o astfel de decizie nu are nimic de-a face direct cu situatia din Romania este evident, mai ales prin prisma faptului ca RBS Romania (fosta ABN Amro, preluata de britanici tot printr-o tranzactie internationala in 2007) este una dintre institutiile solide de pe piata locala si nu are nimic de-a face cu o banca “rea”, dupa cum nota saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu.

Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii grupului britanic au fost rezervati in a comenta situatia filialei din Romania, facand doar trimitere la raportul anual. Potrivit acestuia, RBS, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere uriasa de 28 de miliarde de euro, isi vinde subsidiarele de retail si operatiunile de banca comerciala de pe pietele europene si din Orientul Mijlociu, pentru ca nu mai prezinta oportunitati suficient de mari. In lipsa unor investitii semnificative, pe care grupul nu si le permite acum, rezultatele din aceste piete nu justifica pastrarea lor. In aceasta categorie intra, in viziunea britanicilor, si banca din Romania.

Dificultatile pe care le au “acasa” grupurile internationale se rasfrang, de altfel, sub mai multe forme pe piata romaneasca. Desi, pentru moment, decizia RBS este cea mai radicala, e foarte probabil ca nu va fi ultima de acest fel in industria financiara romaneasca, chiar daca oficialii romani nici nu admit sa se gandeasca inca la acest lucru. “OTP Bank Romania nu va fi vanduta, cu siguranta”, spunea de curand Laszlo Diosi, presedintele bancii, lasand sa se inteleaga insa ca celelate divizii din grup nu sunt cu totul scoase dintr-un calcul mai mare al grupului maghiar. La nivel de grup, OTP analizeaza vanzarea unor subsidiare si concedierea a 500 de angajati, in conditiile in care anticipeaza “unul din cei mai dificili ani din istoria bancii”, potrivit directorului general al institutiei de credit, Sandor Csanyi.

Lista institutiilor financiare care au resimtit din plin efectele crizei globale e insa mult mai lunga. In cadrul unui plan de sustinere a bancilor austriece de catre guvernul de la Viena, Erste Group (actionarul majoritar al BCR) a primit o injectie de 2,7 miliarde de euro, iar Raiffeisen Zentralbank (proprietarul Raiffeisen International) de 1,75 miliarde de euro. La randul lor, marile grupuri elene, Alpha, NBG, Eurobank sau Piraeus, au apelat la planul de sustinere oferit de stat, care a intrat astfel in actionariatul lor. ING Groep NV si Citigroup, care au prezenta in Romania, au primit si ele fonduri de la stat dupa ce s-au confruntat cu pierderi enorme.

Pentru Citigroup, guvernul american (cu care este acum in negocieri pentru un al treilea program de sprijin, dupa ce banca a primit deja peste 50 de miliarde de dolari) impune un plan de restructurare radicala a activitatii. Operatiunile grupului vor fi separate in doua entitati, Citicorp (care va mosteni activitatile bancare globale) si Citi Holding (care include liniile de administrare a activelor, brokeraj si consumer finance). Activitatile din Romania vor fi incluse in noua structura a Citicorp, neexistand pana in prezent vesti privind posibila vanzare a acestora.

Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life Romania: “Holdingul e ca o bunica; daca bunica are probleme de sanatate financiara, nu inseamna ca toate rudele ei au aceeasi probleme."