Dupa zece ani

Postat la 24 martie 2009 20 afişări

Saptamana aceasta se implinesc fix zece ani de la momentul in care francezii de la Société Générale au preluat Banca Romana pentru Dezvoltare, la acea vreme a patra banca din sistem. Intr-o perspectiva mai larga, felul cum a evoluat BRD in tot acest timp pune in lumina ce s-a intamplat in sistemul bancar romanesc de la inceputul tranzitiei.

 

La 18 martie 1999, Fondul Proprietatii de Stat, agentia creata in anii ‘90 pentru a privatiza companiile de stat, si grupul francez Société Générale semnau protocolul pentru transferul controlului asupra Bancii Romane pentru Dezvoltare (BRD). Francezii au platit atunci circa 200 de milioane de dolari pentru un pachet de 51% din actiunile BRD, devenind primii actionari straini ai unei institutii financiare romanesti. In perioada tulbure a anilor ‘90, marcata de crizele financiare din Asia si Rusia, dar si de perspectiva ca economia romaneasca sa intre in incapacitate de plata, privatizarea BRD era o sursa importanta de venituri pentru buget, dar mai ales o garantie importanta in ochii investitorilor straini privind Romania. Fondul Monetar International si Banca Mondiala conditionau acordarea de noi credite pentru Romania de privatizarea BRD si a Bancpost, o banca de mai mici dimensiuni. Mai mult insa, intr-o perioada in care activele bancilor care inregistrau intarzieri la plata erau de doua ori si jumatate mai mari decat capitalurile proprii, privatizarea trebuia sa “rupa nenorocitul cerc vicios” dintre bancile de stat si intreprinderile de stat cu pierderi, dupa cum spunea la vremea respectiva Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. Interesul pur comercial al actionarilor straini, investitiile si expertiza acestora reprezentau salvarea de la un parcurs ce ducea in mod evident spre faliment.

 

S-a scurs un deceniu de atunci, iar imaginea sistemului bancar romanesc din prezent nu mai aminteste cu nimic de perioada tulbure a anilor ’90. Aproape 90% din cele 79 de miliarde de euro, cat insumau activele sistemului bancar la finele anului trecut, sunt detinute de straini, iar ponderea statului este mai degraba marginala (in conditiile in care controleaza doar 5% din activele totale). Paradoxal aproape, intr-o perioada in care multe dintre grupurile financiare internationale au probleme serioase pe pietele de origine, afacerile filialelor din Romania dau in continuare cu plus. Anul trecut, un an in care multe banci importante internationale au falimentat sau au fost salvate la limita de interventia statului, industria bancara romaneasca a produs un profit de aproape 1,3 miliarde de euro. Dupa ce a trecut panica primelor momente in care mai multe institutii financiare straine s-au grabit sa se teama pentru soliditatea afacerilor din Romania si sa ceara statului sa se implice pentru o salvare care nu s-a dovedit necesara, la fel de multi au observat ca institutiile bancare romanesti sunt printre cele mai solide din regiune, iar businessul de aici, desi a incetinit abrupt, conteaza inca mult in aritmetica grupului-mama. Chiar si la inceputul unui an care se anunta extrem de dificil, reprezentantii marilor institutii financiare romanesti exclud perspectiva de a inregistra pierderi in 2009.

 

Transformarea totala a BRD de-a lungul celor zece ani scursi de la momentul in care a intrat sub umbrela francezilor este reprezentativa intr-o mare masura pentru parcursul intregului sistem bancar romanesc, “ocupat” treptat de straini. Trecerea aproape totala a controlului in sistemul bancar in mana strainilor a fost adeseori criticata, data fiind puterea de influenta redusa pe care si-a pastrat-o statul roman - critici ce reapar cu mai multa forta mai ales in conditiile actualei crize de finantare din economie. Incontestabil insa, influenta capitalului strain in transformarea institutiilor bancare romanesti (dintre care putine mai “respirau” neasistate de banii publici in anii ’90) este evidenta.

 

“Spre deosebire de Bancorex, care s-a prabusit si de Banca Agricola, din morti prin perfuzii cu bani publici, BRD inca mai sufla in anul 1997, cand guvernul Ciorbea a initiat reformarea economiei nationale, asa ca a fost prima banca scoasa la privatizare”, noteaza pe blogul personal Radu Sirbu, fost presedinte al FPS la momentul privatizarii BRD. Banca avea la vremea respectiva active de de aproximativ 850 de miliarde de dolari, o retea de 170 de sucursale si, dupa cum spunea in martie ‘99 Bogdan Baltazar, presedintele bancii, “nivelul creditelor neperformante este de 5% din totalul creditelor acordate”, un nivel destul de redus in raport cu reperele anilor respectivi.

 

Faptul ca BRD avea, prin comparatie cu celelalte institutii financiare, un portofoliu ceva mai curat a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care interesul investitorilor internationali n-a fost deloc mic, chiar si in conditiile contextului financiar international dificil. Sase grupuri bancare au trimis scrisori de intentie, iar lupta finala s-a dus intre Société Générale (SocGen) si conationalii de la Banque Nationale de Paris (BNP). Pentru SocGen, preluarea BRD a fost prima operatiune de mare anvergura de retail pe plan international; de atunci, divizia s-a intarit cu banci din Bulgaria, Cehia, Rusia, Slovenia, Macedonia, Croatia, Serbia, Muntenegru, Georgia si Moldova. Anul trecut, divizia internationala de retail i-a adus grupului francez venituri de aproape 5 miliarde de euro.

 

Cat priveste businessul din Romania, “suntem o poveste de succes pentru Rom­a­nia, pentru Société Générale si in general pentru o investitie straina intr-o economie emergenta”, spune intr-un interviu acordat Ziarului Financiar Patrick Gelin, directorul general al bancii inca din 2001, care a preluat patru ani mai tarziu si pozitia de presedinte (atunci cand Bogdan Baltazar s-a retras). In 2004, francezii si-au majorat participatia pana la 58,34% (dupa ce au preluat un pachet de 7,32% ramas in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului), restul de actiuni fiind detinut de cele cinci SIF (cu un total de 25,5%), BERD (5%), si alti actionari (11%, banca fiind listata in prima categorie a Bursei de Valori de la Bucuresti). In 2008, BRD a depasit in premiera pragul de un milion de euro profit net zilnic, obtinand un castig net de 367 de milioane de euro, in crestere cu circa 33% fata de nivelul din 2007.

 

De altfel, in pofida investitiilor masive facute pentru extinderea retelei de sucursale (ce numara acum peste 930 de unitati) si pentru dezvoltarea sistemelor informatice, banca a reusit sa isi amelioreze castigul in fiecare din ultimii sase ani. Rezultatele au inceput sa devina tot mai vizibile odata ce procesul de aliniere a BRD la structurile grupului s-a incheiat; integrarea a durat cinci ani, dupa spusele lui Patrick Gelin, mai ales din cauza problemelor legate de sistemul informatic. Schimbari s-au produs insa in toate “cotloanele” bancii; daca la momentul preluarii BRD avea putin peste 4.000 de angajati, la finele anului trecut erau aproape 9.500. Pe parcursul primilor ani insa, multi dintre angajati au fost schimbati, in ultimii zece ani banca recrutand in total circa 7.000 de persoane.

Alfati in continuare cum a depasit BRD din punctul de vedere al acoperirii teritoriale orice alt competitor privat.

 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/servicii-financiare/dupa-zece-ani-4082592
4082592
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.